Cuprins 6 secțiuni
Profilul lipidic este un set de analize de sânge prin care se măsoară colesterolul total, colesterolul LDL, colesterolul HDL și trigliceridele. Rezultatele arată cât de mult din aceste grăsimi circulă prin sânge și, împreună cu alți factori, ajută medicul să estimeze riscul de infarct și de accident vascular cerebral. Cum nu produce simptome, colesterolul mărit se depistează aproape întotdeauna doar prin analize.
În buletin vezi patru valori și, uneori, un raport calculat. Fiecare are rolul ei, iar o cifră citită izolat poate induce în eroare. Mai jos afli ce înseamnă fiecare, cum te pregătești și cum folosești rezultatul într-un control periodic.
Ce măsoară fiecare valoare din profilul lipidic
Fiecare valoare din profilul lipidic descrie un tip de grăsime din sânge, iar împreună ele spun mai mult decât separat. Colesterolul este o substanță grasă de care organismul are nevoie pentru celule și hormoni, dar în exces se depune în pereții arterelor.
- Colesterolul total adună toate fracțiunile și este cea mai grosieră valoare.
- LDL, numit popular colesterolul „rău", transportă colesterol spre țesuturi și, în exces, contribuie la formarea plăcilor de aterom.
- HDL, colesterolul „bun", preia colesterolul în exces și îl duce spre ficat, de unde este eliminat.
- Trigliceridele sunt grăsimi care provin din alimentație și din transformarea în ficat a zahărului și alcoolului în exces.
Termenii „bun" și „rău" sunt o simplificare. Contează echilibrul, nu o singură fracțiune, și mai ales ce alte riscuri ai alături de ele.
Cum se interpretează rezultatele profilului lipidic
Interpretarea depinde de riscul tău cardiovascular total, deci aceeași cifră poate fi acceptabilă pentru o persoană și prea mare pentru alta. Un om tânăr, fără alte probleme, tolerează o valoare LDL pe care medicul ar dori-o mai mică la cineva cu diabet sau cu un infarct în antecedente.
Ca reper foarte general, pentru un adult fără alte boli se urmărește un LDL sub aproximativ 115 mg/dl, un HDL peste 40 mg/dl la bărbați și peste 45–50 mg/dl la femei și trigliceride sub 150 mg/dl. Intervalele de referință din buletin pot diferi de la laborator la laborator, iar țintele personale le stabilește medicul.
| Valoare | Reper orientativ la adultul fără alte boli | Ce sugerează o valoare mare |
|---|---|---|
| Colesterol total | sub 190 mg/dl | Risc cardiovascular în creștere |
| LDL | sub 115 mg/dl | Depunere de grăsime în artere |
| HDL | peste 40–50 mg/dl | O valoare mică este nefavorabilă |
| Trigliceride | sub 150 mg/dl | Alimentație bogată în zahăr, alcool, sedentarism |
Cum te pregătești pentru recoltare
Pentru colesterolul total, LDL și HDL, mulți specialiști acceptă în practică recoltarea și fără repaus alimentar complet, dar pentru trigliceride rezultatul este mai fidel după un post de 8–12 ore. Laboratorul sau medicul îți spune ce variantă preferă, așa că întrebi înainte.
Cu o zi înainte, eviți mesele foarte grase și alcoolul, iar în dimineața analizei bei apă, nu cafea cu zahăr sau suc. Nu te apuci de un efort intens înainte de recoltare. Dacă ești bolnav sau ai avut de curând o infecție, spune-o medicului, pentru că unele valori se modifică temporar. Detalii practice despre recoltare găsești în articolul despre pregătirea pentru analizele de sânge.
Ce poți influența singur
Alimentația, mișcarea și greutatea pot schimba vizibil profilul lipidic, fără ca medicamentele să fie primul pas. Reducerea grăsimilor saturate din carnea procesată, mezeluri, produse de patiserie și untură, alături de mai multe legume, leguminoase, pește și ulei de măsline, scade de obicei LDL.
Trigliceridele răspund repede la scăderea alcoolului și a zahărului adăugat. Mișcarea regulată crește HDL și îmbunătățește tabloul în ansamblu. Pentru că excesul de grăsime pe abdomen se asociază cu un profil lipidic nefavorabil, merită să citești și despre circumferința taliei și riscul, iar despre efectul statului prelungit pe scaun, despre sedentarism.
Există și cazuri în care colesterolul mare ține de moștenire. Hipercolesterolemia familială, o tulburare genetică, poate da valori ridicate chiar la oameni slabi și activi, de aceea istoricul rudelor este important; vezi istoricul medical familial. În astfel de situații, medicul poate propune tratament medicamentos mai devreme.
Atenție: Nu începi și nu oprești singur medicamente pentru colesterol. Doza și momentul le stabilește medicul, după controale repetate.
Cât de des repeți profilul lipidic
Frecvența depinde de vârstă, de rezultatele anterioare și de riscul cardiovascular. O persoană tânără, cu valori bune, poate repeta analiza la câțiva ani, în cadrul controlului de rutină; cineva care a început o schimbare de stil de viață sau un tratament o repetă, de obicei, după câteva luni, ca să vadă dacă schimbările au funcționat.
Pe etape de viață, profilul lipidic apare în recomandările descrise în ghidul controalelor periodice pe vârste, iar după 40 de ani se află pe lista de discuții din controlul medical de la această vârstă.
Întrebări frecvente
Trebuie să fiu înfometat pentru analiza colesterolului?
Nu întotdeauna. Pentru colesterolul total, LDL și HDL se acceptă adesea recoltarea fără post, dar pentru trigliceride postul de câteva ore dă un rezultat mai exact. Cel mai sigur este să urmezi indicația laboratorului.
Un colesterol mărit dă simptome?
De regulă nu. Colesterolul crescut este tăcut ani de zile, iar efectele apar târziu, sub formă de afecțiuni ale inimii și ale vaselor. Tocmai de aceea îl descoperi doar prin analize.
Pot scădea colesterolul doar din alimentație?
La unele persoane, da, mai ales când valorile sunt ușor crescute. La altele, mai ales când există o componentă genetică sau un risc mare, alimentația ajută, dar nu ajunge, iar medicul poate adăuga un tratament.
Colesterolul HDL mare este mereu bun?
În general o valoare mare este favorabilă, dar nu mai este considerată un scut absolut. Medicul se uită la tabloul întreg, nu la o fracțiune.
