Controale

Controlul stomatologic: cât de des mergi la dentist

Controlul stomatologic la adulți: cât de des mergi la dentist, ce include consultul, detartrajul, radiografia, gingiile și semnele care cer vizită rapidă.

AutorPortalul MedicinaPressPublicatLectură5 min
Oglindă dentară și instrumente stomatologice așezate pe o tavă, la un control de rutină
Cuprins 7 secțiuni

Controlul stomatologic este consultul de rutină la dentist, făcut pentru a depista cariile, problemele gingiilor și alte schimbări din gură înainte să doară. La un adult fără probleme, frecvența obișnuită este de o dată sau de două ori pe an, iar persoanele cu risc crescut merg mai des, după planul stabilit de medic.

Mulți oameni merg la dentist doar când apare durerea, iar atunci tratamentul este de regulă mai lung, mai scump și mai neplăcut. Un control făcut la timp prinde o carie când e mică și o inflamație a gingiei când se mai poate opri. Cavitatea bucală face parte din controalele pe vârste, descrise în ghidul controalelor periodice.

Cât de des mergi la controlul stomatologic

Frecvența potrivită depinde de riscul tău personal, iar dentistul este cel care o recomandă. Ca reper general, un adult cu dinți sănătoși și igienă bună poate merge o dată pe an; dacă ai tendință la carii sau la tartru, două ori pe an e mai sigur.

Mai des merg persoanele cu boală parodontală, cu lucrări dentare complexe, fumătorii, cei cu gura uscată din cauza unor tratamente și cei cu diabet. Sarcina schimbă și ea gingiile, așa că un control în acea perioadă este util. Dacă nu ai mers de ani buni, nu aștepta „momentul potrivit": prima vizită nu este un examen, ci un punct de pornire.

Ce include un control stomatologic de rutină

Un control complet include inspecția tuturor dinților, a gingiilor, a limbii, a obrajilor și a gâtului, plus întrebări despre obiceiurile tale. Dentistul caută carii, fisuri, obturații uzate, retracția gingiei și zone suspecte din mucoasa orală.

  • Examinarea dinților cu oglinjoara și sonda, pentru carii și restaurări.
  • Examinarea gingiilor, prin măsurarea adâncimii șanțului gingival, ca să se vadă dacă există inflamație.
  • Inspecția mucoasei orale, pentru pete sau răni care nu se vindecă.
  • Radiografia, doar atunci când e nevoie, nu la fiecare vizită.

În multe cabinete, la control se face și igienizarea profesională, adică îndepărtarea tartrului și a plăcii bacteriene. Dacă nu o primești automat, întreabă dacă ți se recomandă.

Ce este detartrajul și de ce nu e doar estetic

Detartrajul este îndepărtarea tartrului, depunerea mineralizată de pe dinți pe care periajul nu o mai poate curăța. Nu este o procedură doar estetică: tartrul întreține inflamația gingiilor și, în timp, poate duce la boală parodontală, cu pierderea țesutului care ține dintele.

Procedura se face cu ultrasunete și, dacă e nevoie, cu instrumente manuale, iar de multe ori este urmată de periaj profesional. Poate lăsa o sensibilitate de câteva zile. Dacă ai gingii care sângerează la periaj, nu renunța la periat: sângerarea indică de obicei inflamație, iar curățenia bună o reduce.

Periuță de dinți și ață dentară într-un pahar, pentru igiena orală de zi cu zi

Ce rol au radiografiile dentare

Radiografiile arată ce nu se vede cu ochiul liber: cariile dintre dinți, pierderea de os, rădăcinile și procesele de sub gingie. Nu se fac la fiecare control, ci la intervale decise de dentist, în funcție de risc și de istoricul tău.

Doza de radiații la o radiografie dentară mică este foarte redusă, dar ca la orice investigație cu raze X, se aplică regula utilității: se face doar când aduce o informație necesară. Dacă ești însărcinată, anunți medicul înainte de orice radiografie. O panoramică se folosește mai rar, de obicei înainte de un plan de tratament amplu sau pentru măselele de minte.

Obiceiurile de acasă care schimbă ce găsește dentistul

Controlul la cabinet funcționează bine doar dacă îl completezi cu rutina de acasă: periaj de două ori pe zi, cu pastă cu fluor, timp de aproximativ două minute, și curățarea spațiilor dintre dinți cu ață sau periuțe interdentare. Gura unui fumător și a cuiva care sorbe zilnic băuturi dulci arată altfel la control, iar motivul e clar.

Zahărul consumat des, în doze mici, hrănește bacteriile cariogene mai mult decât o prăjitură mâncată o dată la masă. Fumatul crește riscul bolii parodontale și al cancerului oral; dacă vrei să renunți, ai ajutor în articolul despre renunțarea la fumat. Alcoolul în exces are și el efecte asupra mucoasei orale, descrise în articolul despre consumul de alcool.

Când nu aștepți următorul control

Mergi mai repede la dentist dacă ai durere care nu trece, dinți care se mișcă, gingii umflate sau care sângerează constant, sensibilitate bruscă la rece și cald, respirație urât mirositoare persistentă sau o rană în gură care nu se vindecă în două-trei săptămâni.

O leziune a mucoasei care persistă mai mult de câteva săptămâni trebuie văzută, pentru că depistarea timpurie a modificărilor suspecte contează. Dacă apare fața umflată, febră sau dificultate la înghițit, nu mai aștepți programarea, mergi la urgență. În decada de 20–30 de ani, un control stomatologic se potrivește firesc alături de ce discuți la controlul medical la 20–30 de ani.

Sfat: Notează într-un loc ușor de găsit data ultimului control și ce ți-a recomandat dentistul. Nu te baza pe memorie.

Întrebări frecvente

E normal ca gingiile să sângereze când mă spăl pe dinți?

Nu este normal să se întâmple constant. De obicei indică inflamație cauzată de placa bacteriană, iar curățarea corectă și detartrajul o ameliorează, dar dacă persistă, mergi la dentist.

Cât de des fac detartraj?

La majoritatea adulților, o dată sau de două ori pe an. Dentistul poate recomanda mai des dacă ai tendință la tartru sau boală parodontală.

Aparatul electric de periaj e mai bun decât cel manual?

Poate fi mai eficient pentru unele persoane, dar contează tehnica, nu doar aparatul. Un periaj atent, cu pastă cu fluor, dă rezultate bune și cu periuță manuală.

Contează sănătatea gurii pentru restul corpului?

Da, inflamația cronică a gingiilor se asociază cu alte probleme de sănătate, de exemplu cu un control mai greu al glicemiei la diabetici. De aceea îngrijirea gurii face parte din prevenție.

↑