Cuprins 7 secțiuni
Fumatul pasiv înseamnă să respiri fumul produs de cei care fumează în preajma ta, fie că e vorba de fumul care iese din țigară, fie de cel expirat de fumător. Expunerea repetată crește riscul de boli respiratorii, de boli de inimă și de cancer pulmonar, iar la copii și la gravide efectele sunt mai serioase decât cred majoritatea oamenilor. Nu există un nivel de expunere despre care să putem spune că e complet lipsit de risc.
Un fumător nu își afectează doar propria sănătate. În locuințe mici, în mașini și în spații închise, cei din jur respiră aceleași substanțe, adesea ore în șir. Mai jos vezi ce conține fumul, cine este cel mai expus și ce poți face concret ca să reduci riscul pentru familia ta. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc discuția cu medicul.
Ce conține fumul de țigară din aer
Fumul din aer conține sute de substanțe chimice, dintre care zeci sunt cunoscute ca iritante sau cancerigene. Printre ele se numără monoxidul de carbon, gudroanele, formaldehida și particulele fine care ajung adânc în plămâni.
Specialiștii deosebesc două tipuri de fum. Fumul secundar este cel care se ridică din vârful țigării aprinse și, de multe ori, conține concentrații mai mari de substanțe iritante decât fumul inhalat de fumător, fiindcă nu trece prin filtru. Fumul expirat este cel eliminat de fumător după fiecare pufăit. Împreună formează ceea ce numim fumat pasiv.
Există și un al treilea tip de expunere, mai puțin cunoscut: fumul depus pe pereți, covoare, canapele și haine. Substanțele rămân pe suprafețe luni de zile și se eliberează din nou în aer. Copiii mici, care pun mâna pe orice și apoi pe față, sunt expuși mai ales prin această cale.
Ce boli sunt legate de fumatul pasiv
Fumatul pasiv este asociat cu un risc mai mare de cancer pulmonar, de boală coronariană și de accident vascular cerebral la adulții care nu au fumat niciodată. Fumul irită căile respiratorii, inflamează vasele de sânge și face sângele mai predispus la cheaguri.
La adulți, expunerea poate agrava astmul și bronșita cronică și poate provoca tuse, lăcrimare și dureri de cap. Persoanele cu afecțiuni cardiace sunt mai sensibile, iar uneori chiar o seară petrecută într-o încăpere plină de fum poate declanșa simptome.
La copii, fumul se asociază cu:
- infecții respiratorii mai frecvente, inclusiv bronșiolită și pneumonie la sugari;
- infecții repetate ale urechii medii;
- crize de astm mai dese și mai severe;
- un risc crescut de moarte subită a sugarului, în cazul expunerii din sarcină și din primele luni de viață.
Sarcina merită menționată separat: expunerea gravidei la fum este legată de greutate mică la naștere și de nașteri înainte de termen. Dacă locuiești cu un fumător și aștepți un copil, e unul dintre cele mai bune motive să discutați împreună despre renunțare.
Atenție: simptome precum respirația șuierătoare, tusea persistentă sau dificultățile de respirație la un copil expus la fum se discută cu medicul pediatru, nu se tratează pe cont propriu.
Unde ești cel mai expus în viața de zi cu zi
Cea mai mare expunere apare, de obicei, acasă și în mașină, adică exact în spațiile mici în care fumul nu are unde să se dilueze. Locul de muncă, restaurantele sau terasele pot adăuga expunere, în funcție de regulile locale și de felul în care sunt amenajate spațiile.
| Loc | De ce e riscant | Ce poți face |
|---|---|---|
| Locuința | Fum acumulat, depuneri pe mobilă și pereți | Reguli clare: se fumează doar afară, departe de ferestre |
| Mașina | Spațiu foarte mic, ventilație slabă | Fără fumat deloc în mașină, mai ales cu copii |
| Terasa sau balconul | Fumul revine în casă prin ușă sau fereastră | Fumatul la distanță, nu în balcon |
| Locul de muncă | Pauze de fumat în spații comune | Cere spațiu separat și bine ventilat spre exterior |
Ce nu funcționează: aerisirea și fumatul lângă geam
Deschiderea ferestrei, ventilatorul sau purificatorul de aer reduc mirosul, dar nu elimină riscul. Particulele fine și gazele din fum se răspândesc în toată casa, indiferent dacă fumătorul stă într-o cameră separată, și rămân pe suprafețe. Un aparat de purificare poate ajuta ca măsură suplimentară, însă nu înlocuiește regula fără fum în locuință.
La fel, fumatul „doar când copilul doarme” nu rezolvă problema, fiindcă substanțele se depun și circulă în aer ore întregi.
Cum protejezi familia, pas cu pas
Cel mai sigur mod de protecție este o locuință și o mașină complet fără fum. Alte măsuri ajută, dar sunt doar completări. Poți proceda astfel:
- Stabilește regula „fără fum înăuntru” și explic-o simplu celor care vin în vizită.
- Roagă fumătorii din familie să fumeze afară, la distanță de ferestre și de ușile deschise, și să își schimbe haina sau să se spele pe mâini înainte să țină un copil în brațe.
- Nu lăsa copiii în încăperi unde tocmai s-a fumat și evită locurile în care se fumează, chiar și cele cu „zonă pentru fumători”.
- Curăță periodic perdelele, covoarele și tapițeria, mai ales dacă locuința a fost expusă la fum mult timp.
- Sprijină o persoană apropiată să renunțe la fumat; detalii practice găsești în articolul despre etapele renunțării la fumat.
Merită spus și un lucru incomod: de multe ori rezistența vine din partea fumătorului, care se simte judecat. O discuție calmă, fără reproșuri, centrată pe copil sau pe sarcină, funcționează mai bine decât o ceartă.
Fumatul pasiv și celelalte riscuri respiratorii
Fumul de țigară se adună peste alți factori care îți încarcă plămânii: poluarea de afară, praful sau mucegaiul din locuință. De aceea ajută să privești ansamblul expunerilor; articolul despre poluarea aerului explică partea de aer din exterior. Dacă ai fost mult timp expus la fum, sau ai fumat tu însuți, discută cu medicul dacă te încadrezi în screeningul cancerului pulmonar. Panorama generală a riscurilor care depind de obiceiuri este în ghidul factorilor de risc modificabili.
Pe aceeași temă, citește și Radonul în locuințe: riscul invizibil și cum îl măsori.
Întrebări frecvente
Este fumatul pasiv la fel de periculos ca fumatul activ?
Nu este la fel de intens, dar nu este inofensiv. Riscul este mai mic decât la fumător, însă crește real pentru boli de inimă, boli respiratorii și cancer pulmonar și nu există un nivel considerat sigur.
Contează dacă fumătorul stă într-o cameră separată?
Contează puțin, dar nu rezolvă problema. Fumul și substanțele din el trec prin uși și prin sistemul de ventilație și se depun pe suprafețe în toată locuința.
Cât timp rămâne fumul de țigară într-o încăpere?
Mirosul se aerisește în câteva ore, dar particulele și substanțele chimice se pot depune pe pereți, textile și mobilă și pot rămâne luni de zile. Aerisirea reduce concentrația din aer, nu și depunerile.
Ce pot face dacă un coleg fumează lângă mine la serviciu?
Poți cere un spațiu separat, ventilat spre exterior, sau o rotație a locurilor de fumat. Dacă nu se rezolvă, discută cu responsabilul de protecția muncii sau cu medicul de medicina muncii.
Sunt copiii mai sensibili decât adulții?
Da. Copiii respiră mai repede, au plămânii încă în dezvoltare și nu pot ieși singuri dintr-o încăpere cu fum, așa că au infecții respiratorii și crize de astm mai frecvente.
