Screeningul cancerului pulmonar: cui i se adresează

Screeningul cancerului pulmonar nu este pentru toată lumea: el se adresează persoanelor cu risc mare, în principal fumătorilor actuali sau foștilor fumători cu un istoric lung și intens de fumat. Testul folosit este tomografia computerizată cu doză redusă de radiații (în engleză, low-dose CT sau LDCT), o examinare rapidă care poate găsi tumori mici, înainte să dea simptome. Studii mari, desfășurate în Statele Unite și în Europa, au arătat că, la acest grup, screeningul reduce mortalitatea prin cancer pulmonar.

Mai jos afli cine este considerat eligibil, cum îți calculezi expunerea la fumat, cum decurge examinarea, ce înseamnă un nodul și de ce screeningul nu ține locul renunțării la țigări. Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul de specialitate, iar eligibilitatea ta o stabilește medicul.

Ce este screeningul pulmonar cu tomografie cu doză redusă

Screeningul pulmonar înseamnă o tomografie a toracelui, făcută periodic, cu o doză de radiații mult mai mică decât a unei tomografii obișnuite, la persoane fără simptome, dar cu risc mare. Tomografia computerizată (CT) obține imagini în secțiuni subțiri ale corpului, cu ajutorul razelor X, iar varianta cu doză redusă este optimizată pentru a vedea noduli mici în plămâni.

De ce nu radiografia pulmonară

Mulți oameni cred că o radiografie pulmonară anuală are același efect. Studiile au arătat însă că radiografia simplă nu reduce mortalitatea prin cancer pulmonar atunci când este folosită ca screening, pentru că nu vede suficient de devreme tumorile mici sau pe cele ascunse în spatele altor structuri. Radiografia rămâne utilă pentru alte situații, de exemplu pentru suspiciunea de pneumonie, dar nu ca test de depistare precoce.

Cui se adresează: criteriile de eligibilitate

Screeningul pulmonar se adresează adulților de vârstă mijlocie și înaintată, cu un istoric important de fumat, care fumează încă sau au renunțat de un număr limitat de ani. Criteriile exacte diferă între ghiduri și programe. Un exemplu des citat este cel al grupului american de experți în prevenție (USPSTF), care propune screening anual pentru persoanele între 50 și 80 de ani, cu cel puțin 20 de pachete-an, care fumează încă sau s-au lăsat în ultimii 15 ani.

În Europa, Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind screeningul cancerului invită statele să evalueze fezabilitatea screeningului pulmonar, iar mai multe țări derulează proiecte pilot. În România, accesul la un screening pulmonar organizat este limitat și se poate schimba pe măsură ce apar proiecte noi; dacă te încadrezi în grupul cu risc mare, discută cu medicul de familie sau cu un pneumolog despre opțiunile disponibile.

Cum calculezi pachetele-an

Pachetele-an sunt o măsură a expunerii cumulate la fumat: numărul mediu de pachete fumate pe zi, înmulțit cu numărul de ani de fumat. Un pachet are, convențional, 20 de țigări.

Dacă ai avut perioade în care ai fumat mai mult sau mai puțin, fă o medie cât mai realistă pe fiecare perioadă și adună rezultatele. Medicul are nevoie de o estimare onestă, nu de o cifră exactă.

Sfat: Notează pe o foaie anul în care ai început să fumezi, perioadele de pauză și cât fumai în medie în fiecare etapă. Discuția cu medicul despre eligibilitate devine mult mai precisă.

Beneficiile și riscurile screeningului pulmonar

Screeningul pulmonar poate depista cancerul într-un stadiu în care operația sau alte tratamente locale au șanse mai bune, dar are și dezavantaje care trebuie cunoscute. De aceea se adresează doar celor la care riscul de cancer este suficient de mare încât beneficiul să depășească aceste dezavantaje.

Mecanismele rezultatelor fals pozitive și ale supradiagnosticului, comune tuturor screeningurilor, sunt explicate în Screeningul și limitele lui: fals pozitiv și fals negativ.

Cum decurge examinarea

Tomografia cu doză redusă este o examinare rapidă, nedureroasă, care nu cere pregătire specială și nici substanță de contrast. Te întinzi pe masa aparatului, care se deplasează prin inelul tomografului, iar la cererea tehnicianului îți ții respirația câteva secunde, cât se obțin imaginile.

Câteva lucruri de știut înainte:

• nu ai nevoie să vii nemâncat, decât dacă ți s-a spus altfel;
• scoate obiectele metalice din zona toracelui (bijuterii, sutien cu armătură);
• spune dacă ai avut recent o infecție respiratorie, pentru că poate lăsa modificări temporare pe imagine;
• adu tomografiile anterioare, dacă există, pentru comparație;
• dacă ar putea exista o sarcină, anunță personalul înainte de examinare.

Nodulii pulmonari: ce înseamnă rezultatul

Un nodul pulmonar este o mică zonă rotunjită, mai densă, vizibilă pe tomografie, iar majoritatea nodulilor descoperiți la screening sunt benigni. Ei pot fi urme ale unor infecții vechi, mici cicatrici sau ganglioni din interiorul plămânului.

Radiologii clasifică rezultatele după sisteme standardizate, de exemplu Lung-RADS, care țin cont de mărimea, aspectul și evoluția nodulului. În general, rezultatele se împart astfel:

1. Fără noduli sau doar modificări clar benigne: următoarea tomografie la intervalul obișnuit.
2. Noduli mici, probabil benigni: control la un interval mai scurt, pentru a vedea dacă se modifică.
3. Noduli cu aspect suspect sau în creștere: investigații suplimentare, cum ar fi o tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT) sau o biopsie, decise de o echipă de specialiști.

Creșterea în timp contează mult: un nodul care rămâne neschimbat pe mai multe examinări succesive este, de obicei, benign. Ce faci după un rezultat care cere clarificări și cum gestionezi perioada de așteptare afli din Rezultatul pozitiv la screening: pașii care urmează.

Descoperirile întâmplătoare

Tomografia vede și alte organe din torace, așa că poate arăta modificări care nu țin de cancer: emfizem, calcificări ale arterelor coronare, modificări ale tiroidei sau ale glandelor suprarenale. Unele sunt importante și merită urmărite, altele nu au consecințe. Medicul îți explică ce trebuie investigat și ce nu.

Screeningul nu înlocuiește renunțarea la fumat

Cel mai eficient mod de a reduce riscul de cancer pulmonar rămâne oprirea fumatului, iar un rezultat normal la tomografie nu face fumatul mai sigur. Riscul scade treptat după renunțare, la orice vârstă, iar beneficiile pentru inimă, vase și respirație apar mult mai repede.

Important: O tomografie normală nu este o „autorizație” de a continua să fumezi. Este, dimpotrivă, cel mai bun moment pentru a cere sprijin în renunțare.

Programele de screening bine organizate includ, aproape întotdeauna, consiliere pentru oprirea fumatului. Etapele concrete și formele de sprijin sunt descrise în Renunțatul la fumat: etapele și sprijinul disponibil. Pentru o imagine mai largă a riscurilor care țin de obiceiuri, citește Factorii de risc modificabili: ghid complet de prevenție.

Alți factori de risc pentru plămâni

Fumatul este principalul factor de risc, dar nu singurul; și nefumătorii pot face cancer pulmonar, chiar dacă mai rar. Criteriile actuale de screening se bazează însă pe fumat, așa că acești factori se discută separat cu medicul.

• Fumatul pasiv: expunerea regulată la fumul altora, acasă sau la muncă.
• Radonul: un gaz radioactiv natural, fără miros, care se poate acumula în subsoluri și în locuințele de la parter, în unele zone geologice.
• Expunerile profesionale: azbest, siliciu cristalin, gaze de eșapament diesel, unele metale.
• Poluarea aerului: expunerea îndelungată la particule fine; detalii în Poluarea aerului: riscurile pentru sănătate și protecția.
• Istoricul familial de cancer pulmonar și unele boli pulmonare cronice, precum bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC).

Simptomele care cer consult, nu screening

Dacă ai simptome respiratorii persistente, nu aștepta un program de screening; mergi la medic pentru evaluare. Simptomele pot avea multe cauze, cele mai multe benigne, dar trebuie investigate.

Semne de discutat cu medicul:

• tuse nou apărută sau schimbată, care durează mai mult de câteva săptămâni;
• sânge în spută, chiar și în cantitate mică;
• lipsă de aer la eforturi pe care le făceai înainte ușor;
• durere toracică persistentă, răgușeală care nu trece;
• pneumonii repetate, oboseală și scădere în greutate fără motiv.

Tusea cu sânge în cantitate mare, sufocarea sau durerea toracică puternică și bruscă sunt urgențe: suni imediat la 112.

Pe scurt, ce reții

Screeningul cancerului pulmonar cu tomografie cu doză redusă poate salva vieți, dar doar la persoanele cu risc mare, stabilite pe baza vârstei și a istoricului de fumat. Majoritatea nodulilor găsiți sunt benigni și cer doar supraveghere, iar oprirea fumatului rămâne măsura cu cel mai mare efect. Locul acestui test între celelalte screeninguri oncologice este descris în Screeningul oncologic: ghid complet pentru adulți.

Puncte de reținut:

• testul este tomografia cu doză redusă, nu radiografia pulmonară;
• eligibilitatea depinde de vârstă, pachete-an și timpul de la renunțare;
• un nodul nu înseamnă cancer; evoluția în timp contează;
• screeningul vine la pachet cu sprijinul pentru renunțarea la fumat;
• simptomele respiratorii persistente cer consult, indiferent de screening.