Cuprins 6 secțiuni
Atacul de cord, numit medical infarct miocardic, apare atunci când una dintre arterele care hrănesc inima se blochează brusc, iar o parte din mușchiul inimii rămâne fără oxigen. Semnul cel mai cunoscut este o durere sau o presiune în mijlocul pieptului care ține mai mult de câteva minute și nu trece în repaus. Dacă bănuiești un atac de cord, suni imediat la 112, nu aștepți să vezi dacă „trece” și nu te duci singur cu mașina la spital.
Timpul contează pentru că fiecare minut fără irigare lasă urme în mușchiul inimii. Mai jos găsești semnele clasice și pe cele mai puțin evidente, ce faci pas cu pas până sosește ambulanța și ce greșeli apar cel mai des. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc indicațiile medicului sau ale dispecerului de la urgență. Pentru imaginea de ansamblu a urgențelor frecvente, vezi ghidul de prim ajutor de bază.
Cum recunoști un atac de cord?
Un atac de cord se recunoaște de obicei după o presiune, o strângere sau o apăsare în piept care durează peste câteva minute, adesea însoțită de transpirații reci, greață și lipsă de aer. Durerea nu este mereu ascuțită, de cele mai multe ori este descrisă ca o greutate pusă pe piept sau ca un cerc strâns în jurul lui.
Semnele care apar frecvent:
- presiune sau durere în centrul pieptului, uneori pe partea stângă;
- răspândire spre brațul stâng, ambele brațe, gât, maxilar sau între omoplați;
- transpirații reci, paloare, senzație de leșin;
- respirație grea, fără un efort care să o explice;
- greață sau vărsături, uneori și o senzație de „arsură” care seamănă cu aciditatea.
Un detaliu util: durerea de la inimă nu se schimbă de obicei dacă apeși cu degetul pe piept sau dacă respiri adânc, în timp ce multe dureri musculare își schimbă intensitatea. Totuși, nu încerci să faci tu diagnosticul. Dacă ai dubii, tratezi situația ca pe o urgență.
Semnele atipice, mai ales la femei, vârstnici și diabetici
Atacul de cord nu arată la toți la fel. La femei, la vârstnici și la persoanele cu diabet, simptomele pot fi mai discrete și mai greu de pus pe seama inimii: oboseală neobișnuită, lipsă de aer, durere în maxilar sau în partea de sus a spatelui, amețeală, greață fără durere toracică clară. Din acest motiv, o stare de rău nouă, bruscă, fără explicație, merită luată în serios chiar dacă „nu doare pieptul”.
Ce faci în primele minute până sosește ambulanța?
Primul pas este să suni la 112 și să spui clar că suspectezi un atac de cord, apoi să ții persoana în repaus, într-o poziție în care respiră ușor. Operatorul îți pune întrebări scurte despre simptome, vârstă și afecțiuni cunoscute și îți dă instrucțiuni. Despre cum se desfășoară apelul poți citi în articolul despre apelul la 112.
Ordinea de bază:
- Suni la 112 (sau rogi pe cineva să sune) și pui telefonul pe difuzor.
- Oprești orice efort: persoana stă jos, de obicei semisezând, cu spatele sprijinit și genunchii ușor îndoiți.
- Desfaci hainele strânse la gât și la talie și asiguri aer proaspăt.
- Rămâi lângă ea, o liniștești și îi urmărești respirația și starea de conștiență.
- Pregătești accesul echipajului: lumini aprinse, ușa deschisă, cineva care așteaptă jos.
- Aduni informațiile utile: medicamente luate, alergii, boli cunoscute, ora la care au început simptomele.
Sfat: Ora de început a simptomelor este una dintre cele mai folositoare informații pentru medici. Notează-o pe telefon sau pe o hârtie, chiar dacă ești agitat.
Aspirina: când se ia și cine decide
Aspirina masticată poate fi recomandată în suspiciunea de atac de cord, pentru că ajută la limitarea cheagului. Totuși, nu o dai din inițiativă: întrebi dispecerul dacă persoana poate lua, pentru că aspirina nu este potrivită la cei alergici, la cei cu anumite afecțiuni digestive sau cu tratamente care subțiază sângele. Dacă operatorul spune că se poate, tableta se mestecă, nu se înghite întreagă. Dacă persoana are medicamente prescrise special pentru durerea de piept, le ia exact așa cum a învățat de la medicul ei.
Ce faci dacă persoana își pierde cunoștința?
Dacă persoana nu mai răspunde și nu respiră normal, începi imediat resuscitarea și ceri defibrilatorul. Un atac de cord poate duce la oprirea inimii, iar în acest caz fiecare minut fără compresiuni toracice scade șansele de supraviețuire.
Verifici rapid: o scuturi ușor de umeri și o strigi. Dacă nu răspunde, te uiți dacă respiră normal timp de cel mult zece secunde. Respirația zgomotoasă, ca o sforăială sau ca o gâfâială izolată, nu este respirație normală și se tratează ca oprire cardiacă. Pașii sunt explicați în Resuscitarea cardio-pulmonară: pașii de bază la adulți, iar utilizarea aparatului în articolul despre defibrilatorul extern automat. Dispecerul te poate ghida prin telefon, ritmul compresiunilor fiind de aproximativ 100–120 pe minut.
Ce greșeli apar cel mai des?
Cele mai frecvente greșeli sunt întârzierea apelului, deplasarea la spital cu mijloace proprii și automedicația. Mulți oameni așteaptă „să vadă dacă trece”, mai ales când simptomele par ușoare sau seamănă cu o indigestie.
- Mersul cu mașina personală. Echipajul ambulanței poate începe monitorizarea și tratamentul la fața locului și anunță spitalul dinainte. Dacă persoana se oprește în trafic, nu ai nici aparatură, nici ajutor.
- Efortul „de verificare”. Urcatul scărilor sau o plimbare ca să vezi dacă durerea dispare mărește consumul de oxigen al inimii.
- Medicamente luate la întâmplare. Calmantele obișnuite nu rezolvă problema și pot masca simptomele.
- Lăsatul persoanei singure. Starea se poate agrava în câteva minute, iar cineva trebuie să fie prezent.
- Refuzul din jenă. Unii oameni nu vor să „deranjeze” serviciile de urgență. O alarmă falsă este de preferat unui infarct netratat.
Cum reduci riscul pe termen lung?
Riscul de atac de cord scade când ții sub control tensiunea, colesterolul, glicemia și greutatea, nu fumezi și te miști regulat. Nu există o garanție, dar aceste obiceiuri schimbă real probabilitatea. Poți începe cu pașii din ghidul factorilor de risc modificabili: renunțarea la fumat (vezi Renunțatul la fumat: etapele și sprijinul disponibil), mișcare regulată, somn suficient și controale la medicul de familie.
Istoricul familial contează: dacă un părinte sau un frate a avut o problemă cardiacă timpurie, spune-i medicului. Detalii despre acest subiect găsești în Istoricul medical familial: de ce contează pentru prevenție. De asemenea, un control periodic după 40 de ani, cum este descris în Controlul medical după 40 de ani: ce discuți cu medicul, poate evidenția tensiunea mare sau colesterolul crescut înainte să dea semne.
| Factor | Ce poți face |
|---|---|
| Fumat | oprești complet, cu sprijin medical dacă ai nevoie |
| Tensiune arterială | o măsori regulat și urmezi schema medicului |
| Colesterol și glicemie | analize periodice, alimentație cu mai puține grăsimi saturate |
| Sedentarism | minimum 150 de minute de mișcare moderată pe săptămână, după posibilități |
| Greutate | urmărești și circumferința taliei, nu doar kilogramele |
Pe aceeași temă, citește și Intoxicațiile acute: primul ajutor și ce nu faci niciodată.
Întrebări frecvente
Un atac de cord poate apărea fără durere în piept?
Da. Mai ales la femei, vârstnici și diabetici, el poate apărea doar ca oboseală neobișnuită, lipsă de aer, greață sau durere în maxilar sau spate. O stare nouă și bruscă de rău fără explicație cere apel la 112.
Care este diferența dintre atac de cord și stop cardiac?
La atacul de cord, o arteră a inimii este blocată, dar inima continuă să bată. La stopul cardiac, inima nu mai pompează eficient sângele, iar persoana își pierde cunoștința și nu respiră normal. Un infarct poate duce însă la stop cardiac.
Pot da singur aspirină cuiva cu dureri în piept?
Mai bine întrebi mai întâi dispecerul de la 112. Aspirina nu este potrivită pentru toată lumea, iar decizia depinde de alergii, de alte afecțiuni și de medicamentele luate.
Cât aștept înainte să sun la 112?
Nu aștepți. Dacă presiunea din piept durează mai mult de câteva minute sau este însoțită de transpirații, lipsă de aer ori leșin, suni imediat. Poți anula apelul doar dacă dispecerul spune acest lucru.
De ce nu e bine să merg singur la spital?
Pentru că starea se poate agrava pe drum, iar în mașină nu ai nici monitorizare, nici medicamente, nici defibrilator. Echipajul ambulanței începe îngrijirea imediat și anunță spitalul din timp.
