Un defibrilator extern automat, prescurtat DEA, este un aparat portabil care analizează ritmul inimii unei persoane în stop cardiac și, dacă ritmul poate fi corectat electric, îi recomandă salvatorului să dea un șoc. Aparatul este gândit pentru oameni fără pregătire medicală: îți spune cu voce tare ce să faci, pas cu pas, și nu permite șocul dacă nu este necesar.
Folosit în primele minute, împreună cu compresiile toracice, un DEA este una dintre cele mai eficiente intervenții pe care le poate face un martor. Mai jos afli cum funcționează, unde îl găsești, cum lipești electrozii și ce mituri te pot face să eziți fără motiv. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc instruirea practică sau indicațiile dispecerului de la 112.
Ce este un defibrilator extern automat
Defibrilatorul extern automat este un dispozitiv medical portabil, cu baterie și doi electrozi adezivi, care transmite un șoc electric controlat prin peretele toracic. Cuvântul „extern” înseamnă că electrozii se lipesc pe piele, spre deosebire de dispozitivele implantate sub piele, iar „automat” înseamnă că aparatul decide singur dacă șocul este indicat.
Există două variante principale:
- semiautomat: aparatul analizează ritmul și, dacă șocul este indicat, îți cere să apeși un buton care clipește;
- complet automat: aparatul anunță că va da șocul, numără invers și îl declanșează singur.
Ambele tipuri îți dau instrucțiuni vocale, iar multe au și ecran sau pictograme. Unele modele au un mod pentru copii, activat cu un buton sau o cheie, ori electrozi pediatrici separați.
Cum funcționează: ritmuri care pot fi corectate prin șoc
DEA-ul nu „repornește” o inimă oprită complet, ci oprește un ritm electric haotic, ca inima să își poată relua ritmul normal. Cel mai frecvent ritm de acest fel în stopul cardiac al adultului este fibrilația ventriculară, în care fibrele inimii se contractă dezordonat, fără să pompeze sânge.
| Ritm detectat | Ce înseamnă pe scurt | Ce face aparatul |
|---|---|---|
| Fibrilație ventriculară | activitate electrică haotică, fără pompare | recomandă șoc |
| Tahicardie ventriculară fără puls | ritm foarte rapid, ineficient | recomandă șoc |
| Asistolă | lipsă aproape totală a activității electrice | nu recomandă șoc, îți cere să continui compresiile |
| Activitate electrică fără puls | semnal electric prezent, dar inima nu pompează | nu recomandă șoc, îți cere să continui compresiile |
| Ritm normal la o persoană care respiră | nu este stop cardiac | nu recomandă șoc |
Analiza durează câteva secunde și se repetă aproximativ la fiecare două minute. Între analize, rolul tău este să faci compresii toracice de calitate, pentru că fără ele creierul nu primește oxigen. Pașii compresiilor sunt descriși în ghidul despre resuscitarea cardio-pulmonară la adulți.
Unde găsești un DEA
Defibrilatoarele publice se află de obicei în locuri cu mulți oameni sau unde ambulanța ajunge greu. Sunt marcate cu un semn standard: o inimă albă cu un fulger, pe fond verde, adesea cu o săgeată spre cutia aparatului.
Locuri frecvente:
- aeroporturi, gări, stații de metrou;
- centre comerciale, hipermarketuri;
- săli de sport, bazine, stadioane, săli de spectacol;
- clădiri de birouri, instituții publice, universități;
- hoteluri, stațiuni, unele pârtii și cabane;
- uneori, în cutii exterioare montate pe clădiri, accesibile non-stop.
Cum afli unde este cel mai apropiat
Uită-te la indicatoare, întreabă personalul de pază sau de la recepție și spune-i dispecerului de la 112 că ai nevoie de un defibrilator; acesta poate avea informații despre aparatele din apropiere. Ce alte informații îi dai operatorului găsești în ghidul despre apelul la 112. Există și hărți sau aplicații care centralizează locațiile, dar acoperirea lor diferă de la un oraș la altul, așa că nu te baza doar pe ele.
Sfat: Când ajungi într-o clădire în care petreci mult timp, de exemplu biroul, sala de sport sau școala copiilor, caută o dată unde e DEA-ul. În caz de urgență, cele câteva minute câștigate contează.
Pașii de folosire
Aparatul te ghidează, dar e util să știi dinainte ordinea pașilor, ca să nu fii surprins.
- Sună la 112 sau cere cuiva să sune; începe compresiile până vine aparatul.
- Pornește DEA-ul, cu butonul de pornire sau prin simpla deschidere a capacului, la unele modele.
- Descoperă pieptul victimei; taie hainele dacă e nevoie, inclusiv sutienul.
- Șterge pieptul dacă este ud sau transpirat.
- Lipește electrozii exact cum arată desenele de pe ei.
- Conectează cablul electrozilor la aparat, dacă nu este deja conectat.
- Nu atinge victima când aparatul anunță analiza.
- Dacă e indicat șocul, spui cu voce tare „Nu atingeți!”, verifici din priviri și apeși butonul (sau aștepți șocul automat).
- Reiei imediat compresiile, fără să mai aștepți vreo verificare.
- Continui ciclurile de compresii și analize până preia echipajul sau persoana începe să respire normal.
Dacă sunteți doi, unul face compresii fără întrerupere, iar celălalt se ocupă de aparat și de electrozi. Compresiile se opresc doar când aparatul cere asta.
Plasarea electrozilor
Electrozii au desenate pe ei pozițiile corecte, iar respectarea lor contează pentru ca șocul să treacă prin inimă. La adult, poziția standard este:
- un electrod sub clavicula dreaptă, în partea dreaptă de sus a pieptului, lângă stern;
- celălalt electrod pe partea stângă a toracelui, sub axilă, pe linia laterală a corpului, cam la nivelul unde ar fi o bandă de sutien.
| Situație | Ce faci |
|---|---|
| Piept ud sau transpirat | ștergi rapid cu un prosop sau cu haine |
| Păr abundent pe piept | dacă trusa are aparat de ras, radi rapid zona; altfel apeși ferm electrozii |
| Plasture medicamentos pe piept | îl dezlipești și ștergi pielea |
| Dispozitiv implantat sub piele (umflătură sub claviculă) | lipești electrodul la câțiva centimetri de el, nu peste el |
| Bijuterii, piercing | le îndepărtezi dacă stau exact sub electrod; altfel le lași |
| Copil mic | folosești electrozi sau mod pediatric dacă există; dacă nu, folosești electrozii pentru adulți, poziționați după desen (uneori unul pe piept, unul pe spate) |
| Persoana stă în apă sau zăpadă | o muți pe o suprafață uscată, dacă poți, și usuci pieptul |
Nu pierde mult timp cu pregătirea pieptului: fiecare secundă fără compresii contează. Ștergerea și lipirea electrozilor ar trebui făcute în câteva zeci de secunde.
Siguranța în timpul analizei și al șocului
Riscul principal pentru salvatori este contactul cu victima în momentul șocului. Dacă respecți comanda „Nu atingeți!”, folosirea unui DEA este sigură.
- Înainte de șoc, spune clar celor din jur să se îndepărteze și verifică vizual că nimeni nu atinge victima, nici măcar picioarele.
- Nu folosi aparatul în apă; o suprafață umedă sau metalică este acceptabilă dacă pieptul e uscat și nimeni nu atinge victima.
- Îndepărtează sursele de oxigen, dacă există, la cel puțin un metru de piept în momentul șocului.
- Nu lipi electrozii unul lângă altul sau suprapuși.
- Nu deconecta electrozii între cicluri; aparatul are nevoie de ei pentru analize repetate.
Atenție: Dacă victima a fost electrocutată, te asiguri că sursa de curent a fost întreruptă înainte să o atingi. Abia apoi începi resuscitarea și folosești defibrilatorul.
Defibrilatorul și compresiile lucrează împreună
Un DEA nu înlocuiește compresiile, ci le completează: șocul poate opri ritmul haotic, dar inima are nevoie de sânge oxigenat ca să își reia funcția, iar compresiile i-l aduc. Din acest motiv, ghidurile de resuscitare insistă pe pauze cât mai scurte înainte și după șoc.
În practică, scenariul arată așa: cineva face compresii, altcineva aduce și pornește aparatul, electrozii se lipesc în timp ce compresiile continuă, toată lumea se retrage la analiză, se dă șocul, iar compresiile încep în aceeași secundă. Dacă aparatul spune că șocul nu este indicat, nu înseamnă că persoana și-a revenit, ci că trebuie să continui RCP. Dacă persoana începe să respire normal, dar rămâne inconștientă, lași electrozii lipiți și o așezi în poziția laterală de siguranță, supraveghind-o până sosește echipajul.
Restul pașilor de prim ajutor, de la siguranța locului la poziția laterală, sunt adunați în ghidul complet de prim ajutor de bază.
Mituri și temeri despre DEA
Câteva idei greșite îi fac pe oameni să nu folosească un defibrilator aflat la câțiva metri. Merită clarificate.
- „Pot da șoc cuiva care nu are nevoie.” Aparatul analizează ritmul și nu permite șocul dacă nu este indicat.
- „Trebuie să fiu medic.” DEA-urile publice sunt proiectate pentru publicul larg, cu instrucțiuni vocale.
- „Șocul repornește orice inimă oprită.” Nu; în asistolă șocul nu este indicat, iar compresiile rămân esențiale.
- „Dacă aparatul nu dă șoc, am greșit ceva.” Nu neapărat; ritmul poate fi unul care nu se tratează prin șoc.
- „Mă electrocutez dacă e ud.” Riscul apare doar dacă atingi victima în momentul șocului sau dacă victima stă în apă.
- „Pot strica aparatul.” Aparatul este făcut să fie folosit de oricine, iar folosirea lui pentru o persoană în stop cardiac este exact scopul lui.
Întreținerea unui DEA într-o clădire
Un defibrilator ajută doar dacă funcționează în momentul în care e nevoie de el. Dacă la locul tău de muncă, la asociația de proprietari sau la clubul sportiv există un aparat, merită ca cineva să răspundă de el.
Ce se verifică periodic
- indicatorul de stare al aparatului, care arată de obicei dacă autotestul a trecut;
- data de expirare a electrozilor, care au un gel ce se poate usca în timp;
- durata de viață a bateriei, după recomandările producătorului;
- existența unei truse mici lângă aparat: foarfecă, aparat de ras, prosop, mănuși, mască de buzunar;
- accesul liber: cutia nu este blocată, nu este încuiată fără cheie la vedere, semnalizarea se vede.
Instruirea oamenilor
Un aparat bine întreținut, dar despre care nimeni nu știe, nu salvează pe nimeni. O sesiune scurtă de instruire pentru colegi sau vecini, cu un aparat de antrenament, face diferența. Angajatorii pot include acest lucru în instruirea de securitate și sănătate în muncă. Discuțiile despre riscul cardiovascular personal, cum ar fi tensiunea și colesterolul, au loc separat, cu medicul de familie, de exemplu la un control medical după 40 de ani.
Ce merită reținut
Defibrilatorul extern automat este gândit pentru oricine: îl pornești, asculți instrucțiunile, lipești electrozii pe pieptul gol și te asiguri că nimeni nu atinge victima la analiză și la șoc. Între șocuri, compresiile toracice rămân indispensabile.
De reținut:
- semnul DEA este o inimă albă cu fulger, pe fond verde;
- aparatul dă șoc doar dacă ritmul îl cere, deci nu poți greși prin simpla folosire;
- un electrod sub clavicula dreaptă, celălalt pe partea stângă a toracelui, sub axilă;
- „Nu atingeți!” la analiză și la șoc, apoi compresii imediat;
- verifică periodic indicatorul, electrozii și bateria aparatelor din clădirea ta.
Întrebări frecvente
Poate folosi un DEA cineva care nu a făcut niciun curs?
Da. Defibrilatoarele publice sunt proiectate pentru publicul larg și dau instrucțiuni vocale clare, iar dispecerul de la 112 te poate ghida suplimentar.
Ce fac dacă aparatul spune că șocul nu este indicat?
Reiei imediat compresiile toracice. Mesajul nu înseamnă că persoana și-a revenit, ci doar că ritmul nu se tratează prin șoc.
Se poate folosi un DEA la copii?
Da. Dacă aparatul are electrozi sau mod pediatric, îi folosești; dacă nu, folosești electrozii pentru adulți, poziționați după desenele de pe ei.
Trebuie să opresc compresiile cât lipesc electrozii?
Nu. Dacă sunteți doi, compresiile continuă cât timp celălalt lipește electrozii și se opresc doar când aparatul anunță analiza.
De ce trebuie șters pieptul înainte de lipirea electrozilor?
Pe pielea udă sau transpirată electrozii nu aderă bine și curentul se poate împrăștia pe suprafața pielii. O ștergere rapidă, de câteva secunde, este suficientă.
