Screeningul pentru depresie și anxietate este o evaluare rapidă, bazată pe chestionare standardizate, prin care se identifică persoanele ale căror simptome pot indica o tulburare și care au nevoie de un consult de specialitate. Rezultatul este orientativ: un scor ridicat înseamnă „merită să vorbim mai departe”, nu „ai boala”.
Sănătatea mintală face parte din prevenție la fel ca tensiunea sau glicemia. Depresia și anxietatea sunt frecvente, se pot trata, iar cu cât sunt recunoscute mai devreme, cu atât crește șansa unei recuperări bune. Totuși, multe persoane așteaptă ani de zile înainte să ceară ajutor.
Cum arată un chestionar de screening
Chestionarele cele mai folosite au câteva întrebări, la care răspunzi cât de des ai avut anumite probleme în ultimele două săptămâni. De exemplu: lipsa de interes pentru activități, tristețe persistentă, tulburări de somn, oboseală, dificultăți de concentrare, neliniște sau îngrijorare greu de controlat. Fiecare răspuns primește un punctaj, iar totalul se încadrează într-un interval.
Completarea durează câteva minute. Nu sunt „teste” cu răspunsuri corecte, ci instrumente care ajută să pui cuvinte pe ceea ce simți. Poți primi chestionarul de la medicul de familie, de la medicul de medicina muncii sau de la un psiholog.
Cum diferă depresia de anxietate
| Aspect | Depresia | Anxietatea |
|---|---|---|
| Starea predominantă | Tristețe, gol, lipsa plăcerii | Teamă, tensiune, îngrijorare |
| Energia | Scăzută, oboseală marcată | Agitație, stare de alertă |
| Gândurile | Autocritică, lipsa speranței | Scenarii negative, anticipare |
| Somnul | Treziri devreme sau somn excesiv | Dificultăți de adormire |
| Corpul | Apetit modificat, lentoare | Palpitații, tremur, transpirații |
Cele două pot apărea împreună. În plus, unele afecțiuni fizice, de pildă probleme ale tiroidei, pot produce simptome asemănătoare, de aceea medicul poate cere și analize. Pentru acest aspect, vezi materialul despre verificarea TSH-ului.
Cui i se potrivește
Medicul poate propune screening în mai multe situații:
- ai simptome care durează de mai multe săptămâni;
- ai trecut recent printr-o pierdere, un divorț, o boală gravă sau un șoc;
- ai născut recent și te simți copleșită sau fără speranță;
- ai o boală cronică, care se asociază frecvent cu depresia;
- ai o muncă foarte stresantă sau ești epuizat; despre acest context citește articolul despre stresul cronic la locul de muncă;
- ai un istoric personal sau familial de tulburări psihice.
Somnul slab este și cauză, și consecință. Merită să citești și materialul despre somnul insuficient.
Ce înseamnă un rezultat și ce urmează
Un scor sub prag înseamnă că simptomele nu sunt, în acel moment, suficient de intense pentru a sugera o tulburare, dar nu exclude disconfortul. Un scor peste prag nu este un diagnostic. Medicul sau psihologul va discuta mai mult, va întreba despre contextul tău și va decide ce pași sunt potriviți: consiliere, psihoterapie, urmărire, uneori tratament medicamentos.
Nu începe și nu opri un tratament pe cont propriu, mai ales antidepresive sau calmante. Suplimentele „naturale” nu sunt întotdeauna inofensive și pot interacționa cu medicamentele.
Limitele screeningului
Ca orice test, și acesta are limite. Poate indica fals pozitiv, atunci când stresul trecător pare mai grav decât este, sau fals negativ, atunci când persoana răspunde prudent din rușine. Context cultural, limbă sau stare de moment pot influența răspunsurile. Principiile generale despre astfel de limite sunt explicate în articolul despre fals pozitiv și fals negativ.
De asemenea, un chestionar nu surprinde nuanțele vieții tale. De aceea, este un punct de plecare pentru o discuție, nu o încheiere de discuție.
Cum vorbești despre asta
Mulți oameni se tem de etichetă. Poate ajuta să te pregătești dinainte: notează de când ai simptomele, cum îți afectează munca, somnul și relațiile, ce ai încercat deja și ce te îngrijorează. Spune clar ce te deranjează cel mai mult. Dacă un prieten sau o rudă se confruntă cu aceleași probleme, ascultă fără să judeci, nu minimiza ce spune și încurajează-l să ceară ajutor profesionist.
Dacă cineva vorbește despre dorința de a-și face rău sau despre faptul că nu mai vrea să trăiască, nu îl lăsa singur și ia în serios situația. Sună la 112 sau ajută persoana să ajungă la urgențe. Pentru mai multe repere despre cum apelezi dispeceratul, vezi ghidul despre apelul la 112.
Ce poți face între timp pentru tine
Obiceiurile zilnice nu înlocuiesc tratamentul, dar susțin recuperarea: un program regulat de somn, mișcare moderată, lumină naturală, mese regulate, timp petrecut cu oameni apropiați și limitarea alcoolului. Notează-ți starea de spirit câteva zile, pentru a o putea descrie medicului. Evită să te izolezi și să iei decizii majore în perioadele cele mai grele. Dacă simți că situația se agravează, nu aștepta următoarea programare, ci cere ajutor mai devreme.
Ce merită reținut despre screeningul pentru depresie și anxietate
- Chestionarele sunt scurte și orientative; nu pun diagnostic.
- Un scor ridicat înseamnă că e nevoie de o evaluare de specialitate.
- Depresia și anxietatea se pot trata, iar ajutorul timpuriu contează.
- Unele boli fizice pot imita simptomele, deci medicul poate cere și analize.
- Gândurile de a-ți face rău cer ajutor imediat, prin 112.
Întrebări frecvente
Pot completa singur un chestionar de screening?
Poți, dar interpretarea are nevoie de context. Cel mai bine îl discuți cu medicul sau cu un psiholog, care poate pune rezultatul în legătură cu situația ta.
Cât de des se repetă screeningul?
Depinde de risc și de evoluția simptomelor. Medicul îți spune dacă e nevoie de reevaluare și la ce interval.
Un rezultat bun înseamnă că nu am nevoie de ajutor?
Nu neapărat. Dacă te simți rău, chiar și cu un scor scăzut, merită să vorbești cu un specialist.
Este depresia doar o stare de tristețe?
Nu. Depresia presupune simptome persistente, care afectează funcționarea zilnică și pot include oboseală, probleme de somn și pierderea interesului.
Ce fac dacă mi-e rușine să cer ajutor?
Începe cu medicul de familie, care te poate asculta și te poate îndruma. Rușinea este frecventă, dar nu trebuie să te oprească de la tratament.
