Cuprins 7 secțiuni
Hipertensiunea arterială se depistează aproape exclusiv prin măsurarea tensiunii, pentru că nu dă simptome clare multă vreme. Mulți oameni află că o au la un control întâmplător, la o vizită pentru altceva, uneori după ani de valori crescute care au lucrat discret asupra inimii, creierului și rinichilor.
Mai jos găsești ce înseamnă cele două cifre ale tensiunii, cine ar trebui să și-o verifice și cât de des, cum se măsoară corect, de ce un singur rezultat nu ajunge și când are sens monitorizarea la domiciliu. Textul este informativ; diagnosticul și tratamentul le stabilește medicul.
Ce înseamnă cele două cifre ale tensiunii?
Tensiunea arterială se exprimă prin două valori: cea sistolică, mai mare, apare când inima se contractă, iar cea diastolică, mai mică, apare când inima se relaxează între bătăi. Se notează, de exemplu, 120/80 și se exprimă în milimetri coloană de mercur (mmHg).
Hipertensiunea înseamnă valori care rămân ridicate la măsurători repetate, în condiții corecte. Pragurile exacte pot diferi puțin între ghiduri, dar în practică medicii vorbesc despre hipertensiune când media măsurătorilor din cabinet depășește aproximativ 140/90 mmHg sau când valorile de acasă sunt ușor mai mici, în jur de 135/85 mmHg. Nu pune singur un diagnostic după o cifră întâlnită într-o zi proastă.
Presiunea crescută suprasolicită inima, lezează pereții arterelor și, în timp, crește riscul de infarct, AVC, insuficiență cardiacă și boală de rinichi. Tocmai de aceea merită depistată devreme, când se poate corecta mai ușor.
Cine ar trebui să-și verifice tensiunea și cât de des?
Orice adult ar trebui să-și măsoare tensiunea periodic, iar frecvența depinde de vârstă și de factorii de risc. La un adult tânăr, fără probleme, o verificare la câțiva ani, de obicei la medicul de familie, este rezonabilă. După 40 de ani, sau mai devreme dacă ai factori de risc, verificarea devine anuală.
Au nevoie de monitorizare mai atentă persoanele cu:
- greutate în exces sau talie mare;
- diabet, boală de rinichi sau colesterol crescut;
- rude apropiate cu hipertensiune sau cu infarct/AVC precoce;
- consum mare de sare sau alcool;
- sedentarism, fumat sau apnee de somn;
- sarcină sau antecedente de tensiune mare în sarcină.
Despre cum se leagă talia de risc vezi Circumferința taliei: de ce contează pe lângă greutate, iar despre ce se discută la controalele după 40 de ani, Controlul medical după 40 de ani: ce discuți cu medicul.
Cum se măsoară corect tensiunea?
O măsurătoare corectă cere repaus, poziție potrivită și manșetă de mărime adecvată. Cele mai multe valori „false” provin din greșeli de tehnică, nu din aparat.
- Stai liniștit 5 minute, cu spatele sprijinit și picioarele pe podea, necălcâiate.
- Nu fuma, nu bea cafea și nu face efort cu cel puțin 30 de minute înainte.
- Golește vezica urinară; una plină poate ridica tensiunea.
- Sprijină brațul la nivelul inimii, pe o masă.
- Folosește o manșetă potrivită brațului; una prea mică dă valori exagerat de mari.
- Nu vorbi în timpul măsurării.
- Fă două sau trei măsurători, la un minut distanță, și notează media.
Atenție: la prima vizită, medicul poate măsura tensiunea la ambele brațe. O diferență mare între ele merită investigată, de aceea nu o ignora.
Efectul „halatului alb” și hipertensiunea mascată
Unii oameni au tensiunea mare în cabinet și normală acasă, fenomen numit efectul de halat alb, provocat de emoția vizitei. Alții au invers: valori normale la medic și crescute în viața de zi cu zi, situație numită hipertensiune mascată, mai greu de prins fără monitorizare în afara cabinetului.
Ambele situații arată de ce un singur rezultat nu poate decide. Pentru clarificare, medicul poate recomanda automăsurarea la domiciliu sau monitorizarea ambulatorie pe 24 de ore, cu un aparat purtat pe braț care măsoară tensiunea automat, în timpul activităților și al somnului.
Cum folosești corect un tensiometru acasă?
Un tensiometru automat de braț, validat clinic, este alegerea cea mai sigură pentru uz casnic. Aparatele de încheietură sunt mai sensibile la poziție și, în general, mai puțin recomandate, iar cele de deget nu se folosesc pentru monitorizare serioasă.
Un program simplu, folosit adesea în practică, este măsurarea de două ori pe zi, dimineața (înainte de medicamente și de cafea) și seara, timp de o săptămână. Notezi fiecare valoare într-un carnet sau într-o aplicație, iar medicul calculează media. Nu măsura tensiunea de zece ori pe zi: obsesia pentru cifre ridică de la sine valorile și creează anxietate inutilă.
| Situație | Ce înseamnă de obicei |
|---|---|
| Valori mari în cabinet, normale acasă | posibil efect de halat alb |
| Valori normale în cabinet, mari acasă | posibilă hipertensiune mascată |
| Valori mari în ambele locuri | hipertensiune probabilă, necesită evaluare |
| Valori foarte mari cu durere în piept sau slăbiciune | urgență, sună la 112 |
Pentru ce spui operatorului în astfel de momente, vezi Apelul la 112: ce spui operatorului în urgențele medicale.
Ce urmează după o tensiune crescută?
După confirmarea valorilor crescute, medicul caută cauze și efecte: analize de sânge și urină, uneori un ECG sau o ecografie cardiacă, și discută despre factorii de risc. Primul pas este, aproape întotdeauna, schimbarea stilului de viață: mai puțină sare, mai multe legume și fructe, mișcare regulată, scădere în greutate, alcool în cantități mici sau deloc.
Dacă valorile rămân mari sau riscul este înalt, se adaugă tratament medicamentos, care se ia constant, chiar dacă te simți bine. Faptul că nu simți nimic nu înseamnă că tensiunea s-a normalizat, iar oprirea pe cont propriu a tratamentului poate fi periculoasă. Controlul tensiunii merge mână în mână cu cel al grăsimilor din sânge, subiect tratat în Profilul lipidic: când se face screeningul colesterolului. Același tip de gândire preventivă, depistarea înainte de simptome, apare în Screeningul oncologic: ghid complet pentru adulți și în Screeningul diabetului de tip 2: cine are risc crescut.
Întrebări frecvente
Pot avea hipertensiune fără niciun simptom?
Da, și este situația cea mai frecventă. Durerile de cap sau amețelile apar de obicei la valori foarte mari și nu sunt un indicator de încredere.
O singură valoare mare înseamnă că sunt hipertensiv?
Nu. Diagnosticul cere măsurători repetate, în zile diferite, făcute corect. O valoare izolată poate fi cauzată de stres, durere sau efort.
Ce tensiometru să aleg pentru acasă?
De obicei, unul automat de braț, validat clinic, cu manșetă potrivită brațului tău. Întreabă medicul sau farmacistul și verifică aparatul la un cabinet.
Tensiunea scade în timpul somnului?
În mod normal, da, cu o scădere de zeci de milimetri față de ziua. Absența scăderii nocturne poate fi un semn pe care medicul îl urmărește la monitorizarea de 24 de ore.
Trebuie să renunț la sare complet?
Nu complet, ci să o reduci. Majoritatea sării provine din alimente procesate, pâine, mezeluri și conserve, așa că citirea etichetelor ajută mai mult decât renunțarea la solniță.
