Zgomotul puternic de la locul de muncă afectează auzul prin distrugerea treptată a celulelor senzoriale din urechea internă, celule care, odată pierdute, nu se mai refac. Pierderea auzului provocată de zgomot se instalează lent, fără durere, de-a lungul anilor, iar mulți lucrători o observă abia când nu mai înțeleg conversațiile în grup sau dau tare televizorul acasă. Este însă una dintre bolile profesionale care pot fi prevenite aproape complet.
Zgomotul este prezent în construcții, industrie, prelucrarea lemnului și a metalului, agricultură, transport, aeroporturi, dar și în bucătăriile profesionale, în cluburi sau în unele centre de apel. Articolul explică cum afectează zgomotul auzul, cum se măsoară, ce prevede legislația, cum alegi și porți protectorii auditivi și ce controale sunt utile. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate.
Cum afectează zgomotul auzul
Zgomotul puternic suprasolicită celulele ciliate din cohlee, organul în formă de melc din urechea internă care transformă vibrațiile sonore în semnale nervoase. După o expunere scurtă, celulele obosesc și auzul scade temporar; după expuneri repetate, ele se distrug definitiv.
Pierderea temporară și pierderea permanentă
După câteva ore într-un mediu zgomotos, poți avea senzația de urechi „înfundate” sau un țiuit care trece până a doua zi. Aceasta este o scădere temporară a auzului, un semnal de avertizare. Dacă expunerea se repetă zi de zi, apare pierderea permanentă a auzului, care nu se mai recuperează.
Țiuitul în urechi
Tinnitusul este percepția unui sunet, de obicei țiuit, bâzâit sau șuierat, în absența unei surse externe. Poate apărea după o expunere puternică la zgomot și, uneori, devine permanent. Tinnitusul persistent merită discutat cu medicul specialist ORL.
De ce nu doare
Pierderea auzului provocată de zgomot afectează mai întâi sunetele înalte, cele din zona frecvențelor de aproximativ 4.000 Hz, importante pentru înțelegerea consoanelor din vorbire. De aceea, la început auzi că cineva vorbește, dar nu înțelegi clar ce spune, mai ales în zgomot de fond.
Decibelii explicați pe înțeles
Nivelul zgomotului se măsoară în decibeli (dB), pe o scală logaritmică. În medicina muncii se folosește de obicei dB(A), o ponderare care imită sensibilitatea urechii umane la diferite frecvențe. Pentru zgomotele foarte scurte și puternice, precum loviturile sau exploziile, se folosește valoarea de vârf, în dB(C).
Scala logaritmică are o consecință importantă: o creștere cu 3 dB înseamnă o dublare a energiei sonore. Astfel, opt ore la 85 dB(A) aduc aproximativ aceeași doză de zgomot ca patru ore la 88 dB(A) sau două ore la 91 dB(A).
| Sursă de zgomot, orientativ | Nivel aproximativ |
|---|---|
| Conversație obișnuită | 60 dB(A) |
| Trafic intens pe un bulevard | 80–85 dB(A) |
| Mașină de tuns iarba, polizor mic | 90–95 dB(A) |
| Flex, ciocan rotopercutor | 95–105 dB(A) |
| Drujbă | 105–110 dB(A) |
| Concert, club | 100–110 dB(A) |
Valorile sunt orientative și variază mult după echipament, distanță și spațiu. Pentru evaluarea reală a unui loc de muncă se fac măsurători cu aparate specializate.
Sfat: Un test rapid: dacă trebuie să ridici vocea ca să te faci înțeles de cineva aflat la un metru–doi de tine, nivelul zgomotului este probabil suficient de mare ca să conteze pentru auz. Spune-i responsabilului cu securitatea muncii.
Ce prevede legislația despre zgomot
În România, cerințele minime pentru protecția lucrătorilor împotriva zgomotului sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 493/2006, care transpune o directivă europeană, în cadrul Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006. Actul normativ folosește trei praguri pentru expunerea zilnică, raportată la o zi de lucru de opt ore.
| Prag | Expunere zilnică | Presiune acustică de vârf | Ce trebuie să facă angajatorul |
|---|---|---|---|
| Valoarea de expunere inferioară de declanșare a acțiunii | 80 dB(A) | 135 dB(C) | pune la dispoziție protectori auditivi, informează și instruiește, oferă control audiometric preventiv când evaluarea arată un risc |
| Valoarea de expunere superioară de declanșare a acțiunii | 85 dB(A) | 137 dB(C) | protectorii auditivi devin obligatorii, zonele se semnalizează, se aplică un program de reducere a zgomotului, lucrătorii au dreptul la verificarea auzului |
| Valoarea-limită de expunere | 87 dB(A) | 140 dB(C) | nu trebuie depășită, ținând cont și de atenuarea protectorilor |
Pe lângă praguri, angajatorul are obligația generală să evalueze și, la nevoie, să măsoare zgomotul, să reducă riscul la cel mai scăzut nivel posibil și să organizeze supravegherea sănătății prin medicina muncii. Detaliile actualizate se verifică în textul oficial al actelor normative sau la Inspecția Muncii.
Semnele că zgomotul îți afectează auzul
Primele semne ale pierderii auzului sunt discrete și ușor de pus pe seama altor cauze. Merită să fii atent dacă:
- ai urechile înfundate sau un țiuit după tură;
- ceri des celorlalți să repete;
- înțelegi greu conversațiile în grup sau în restaurante;
- auzi vocile, dar nu distingi clar cuvintele, mai ales consoanele;
- dai mai tare televizorul sau telefonul decât ceilalți din familie;
- nu mai auzi sunetele înalte, precum ciripitul păsărilor sau soneria de la ușă.
Dacă recunoști unul sau mai multe semne, nu aștepta controlul periodic. Spune-i medicului de medicina muncii sau medicului de familie, care te poate trimite la o evaluare a auzului.

Ierarhia măsurilor de protecție
Cea mai eficientă protecție împotriva zgomotului vine din reducerea lui la sursă, nu din dopurile de urechi. Specialiștii în securitate aplică măsurile în această ordine:
- eliminarea sau înlocuirea proceselor zgomotoase cu altele mai silențioase;
- alegerea echipamentelor cu zgomot redus la achiziție;
- întreținerea utilajelor, pentru că piesele uzate sau neunse fac mai mult zgomot;
- carcasarea și izolarea surselor, ecrane fonoabsorbante, materiale care absorb sunetul pe pereți și tavan;
- distanța: mutarea posturilor de lucru departe de sursă și cabine izolate pentru operatori;
- organizarea muncii: limitarea timpului petrecut în zonele zgomotoase și rotația lucrătorilor;
- protectorii auditivi, ca ultimă linie de apărare, când celelalte măsuri nu sunt suficiente.
Protectorii auditivi: tipuri și folosire corectă
Protectorii auditivi funcționează doar dacă sunt potriviți zgomotului, se potrivesc pe ureche și sunt purtați tot timpul expunerii. Pe ambalaj, gradul de atenuare este exprimat de obicei prin valoarea SNR, în decibeli; în practică, atenuarea reală este adesea mai mică decât cea din laborator.
| Tip de protector | Avantaje | Limite |
|---|---|---|
| Dopuri din spumă, de unică folosință | ușor de procurat, atenuare bună dacă sunt introduse corect | inserarea greșită reduce mult protecția, igienă |
| Dopuri reutilizabile, cu lamele | se curăță, se pun ușor | se potrivesc diferit de la o persoană la alta |
| Dopuri personalizate, după mulaj | confort bun pentru purtare îndelungată | se fac la specialist, verificare periodică |
| Căști antifonice | se pun și se scot ușor, se văd de departe | incomode la căldură, mai puțin eficiente cu ochelari sau cu barbă |
Cum introduci corect un dop din spumă
- Rulează dopul între degete până devine un cilindru subțire.
- Cu mâna opusă, trage ușor urechea în sus și în spate, ca să îndrepți canalul auditiv.
- Introdu dopul adânc și ține-l cu degetul câteva secunde, până se dilată.
- Verifică: vocea ta trebuie să sune înfundat, iar dopul nu trebuie să iasă vizibil mult din ureche.
Purtarea pe toată durata expunerii
Scoaterea protectorilor chiar și pentru scurt timp într-un mediu foarte zgomotos reduce mult protecția totală, din cauza scării logaritmice. Dacă îi scoți des pentru că te incomodează, cere alt model. La polul opus, o protecție prea puternică pentru un zgomot moderat te izolează și te poate împiedica să auzi semnalele de avertizare; alegerea se face după măsurători.
Atenție: În zonele cu vehicule, macarale sau utilaje în mișcare, protectorii nu trebuie să te împiedice să auzi semnalele de avertizare. Discută cu responsabilul de securitate despre protectori cu atenuare potrivită sau cu sisteme de comunicare integrate.
Audiometria și controalele periodice
Audiometria este testul care măsoară cât de bine auzi sunete de diferite frecvențe și intensități, iar rezultatul se notează pe un grafic numit audiogramă. Pentru lucrătorii expuși la zgomot, audiograma făcută la angajare servește drept referință, iar cele periodice arată dacă auzul se schimbă.
Testul este nedureros: stai într-o cabină liniștită, cu căști, și semnalezi de fiecare dată când auzi un sunet. Pentru un rezultat corect, este util să eviți zgomotul puternic în orele dinaintea testului. Ce presupune testul și când este recomandat în afara mediului de muncă explicăm în Controlul auzului: când merită un test audiometric.
Controlul de medicina muncii poate include audiometria, iar medicul poate recomanda schimbarea locului de muncă sau a protecției dacă observă o scădere a auzului.
Efectele zgomotului dincolo de auz
Zgomotul nu afectează doar urechile. Expunerea cronică este asociată cu stres, oboseală, iritabilitate, tulburări de concentrare și, în unele studii, cu creșterea tensiunii arteriale. Zgomotul crește și riscul de accidente, pentru că acoperă semnalele de avertizare și strigătele colegilor.
Câteva situații speciale:
- zgomotul combinat cu unele substanțe chimice, precum anumiți solvenți, poate afecta auzul mai mult decât fiecare factor separat;
- zgomotul și vibrațiile apar adesea împreună la utilajele de mână;
- zgomotul pe timp de noapte afectează somnul celor care lucrează în ture și dorm ziua, așa cum explicăm în Munca în ture: riscurile pentru sănătate și controalele utile;
- birourile deschise, chiar dacă nu ating nivelurile periculoase pentru auz, pot crește oboseala și scădea concentrarea, un subiect abordat și în Munca la ecran: oboseala vizuală și riscurile ocupaționale.
Zgomotul din afara serviciului
Urechea nu face diferența între zgomotul de la muncă și cel din timpul liber: doza se adună. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra ascultării muzicii la volum mare în căști, a concertelor și a cluburilor, mai ales la tineri.
- ține volumul căștilor moderat și ia pauze;
- folosește căști cu reducerea zgomotului ambiental, ca să nu fie nevoie să dai volumul mai tare;
- poartă dopuri de urechi la concerte și la folosirea sculelor electrice acasă;
- stai departe de boxe și de sursele foarte puternice;
- odihnește-ți urechile după o expunere puternică.
Important: Pierderea bruscă a auzului la o ureche, cu sau fără țiuit și amețeală, este o urgență și cere consult ORL în aceeași zi. După o explozie, o lovitură la cap sau o durere puternică în ureche cu sângerare, suni la 112.
Ideile principale despre zgomot și auz
Zgomotul puternic și repetat distruge treptat celulele senzoriale din urechea internă, iar pierderea auzului rămâne permanentă, dar poate fi prevenită. Legislația stabilește praguri de 80, 85 și 87 dB(A), cu obligații crescânde pentru angajator. Reducerea zgomotului la sursă, protectorii potriviți și purtați corect și audiograma periodică sunt cele trei linii de apărare. Pentru ceilalți factori de risc pe care îi poți influența, citește ghidul despre factorii de risc modificabili, iar despre aerul de la locul de muncă, Poluarea aerului: riscurile pentru sănătate și protecția.
De reținut:
- o creștere cu 3 dB dublează energia sonoră și doza de zgomot;
- de la 85 dB(A) pe zi, protectorii auditivi sunt obligatorii;
- protectorii se poartă pe toată durata expunerii, nu doar din când în când;
- țiuitul și urechile înfundate după tură sunt semnale de avertizare;
- pierderea bruscă a auzului cere consult de urgență.
Întrebări frecvente
De la ce nivel de zgomot este afectat auzul?
Riscul crește odată cu nivelul și durata expunerii. Legislația prevede primele măsuri de la o expunere zilnică de 80 dB(A) și protecție obligatorie de la 85 dB(A), raportat la o zi de opt ore.
Se reface auzul după expunerea la zgomot?
Scăderea temporară, cu urechi înfundate sau țiuit, trece de obicei în câteva ore sau zile. Pierderea permanentă, apărută după expuneri repetate, nu se mai recuperează, de aceea prevenția este esențială.
Sunt dopurile de urechi la fel de bune ca antifoanele?
Ambele pot proteja bine dacă sunt potrivite zgomotului și purtate corect. Dopurile din spumă cer o tehnică corectă de inserare, iar căștile se pun mai ușor, dar pot fi incomode la căldură sau cu ochelari.
Cât de des se face audiograma la locul de muncă?
Frecvența o stabilește medicul de medicina muncii, în funcție de nivelul de expunere și de rezultatele anterioare. Audiograma de la angajare servește drept referință pentru cele periodice.
Contează și zgomotul din timpul liber?
Da. Urechea adună doza de zgomot de la muncă și din timpul liber, de aceea căștile la volum mare, concertele și sculele electrice folosite acasă cer și ele protecție.






