Screeningul de col uterin este unul dintre puținele teste care pot preveni efectiv un cancer, nu doar să-l descopere devreme. El găsește modificările celulare ale colului uterin, partea inferioară a uterului care se deschide în vagin, de obicei cu mulți ani înainte ca ele să devină periculoase. Testele folosite sunt testul Babeș-Papanicolau, care examinează celulele la microscop, și testul HPV, care caută virusul responsabil de aproape toate aceste cancere.
În acest articol afli ce caută fiecare test, cui se adresează screeningul, cum te pregătești, cum decurge recoltarea și ce înseamnă termenii din buletin. Ce citești aici este informație generală, care nu înlocuiește consultul de specialitate: interpretarea rezultatului tău și pașii următori le stabilește medicul.
Ce caută screeningul de col uterin
Screeningul de col uterin caută leziunile precanceroase ale colului, adică celule modificate care, lăsate netratate, pot evolua în timp spre cancer. Spre deosebire de alte screeninguri, aici ținta principală nu este tumora deja formată, ci etapa dinaintea ei.
Rolul virusului HPV
Virusul papiloma uman (HPV) este un grup de peste o sută de tipuri virale, unele transmise pe cale sexuală. O parte dintre ele, numite tipuri cu risc înalt (dintre care cele mai cunoscute sunt 16 și 18), pot produce modificări ale celulelor colului. Infecția cu HPV este foarte frecventă la adulții activi sexual și, în majoritatea cazurilor, organismul o elimină singur în decurs de unul–doi ani, fără să apară vreo problemă.
Riscul apare atunci când infecția cu un tip de risc înalt persistă ani la rând. Fumatul, imunitatea scăzută (de exemplu, din cauza unor boli sau a unor tratamente) și alți factori pot favoriza această persistență.
De ce acest cancer se poate preveni
Drumul de la infecția persistentă la cancer este lung, de obicei de mulți ani, adesea peste un deceniu. Această fereastră largă permite ca testele repetate la intervale regulate să prindă modificările în etapa în care pot fi tratate simplu, prin proceduri locale. De aceea, țările cu programe organizate și bine urmate au redus mult numărul de cazuri.
Testul Babeș-Papanicolau și testul HPV: diferențele
Ambele teste se fac din aceeași recoltare de pe col, dar răspund la întrebări diferite: testul Babeș-Papanicolau arată dacă celulele sunt modificate, iar testul HPV arată dacă există virusul care le-ar putea modifica.
| Caracteristică | Testul Babeș-Papanicolau | Testul HPV |
|---|---|---|
| Ce analizează | aspectul celulelor, la microscop | prezența ADN-ului sau ARN-ului tipurilor HPV cu risc înalt |
| Ce detectează | modificări celulare deja apărute | infecția care poate produce modificări |
| Sensibilitate | mai mică la un singur test, compensată prin repetare | mai mare pentru leziunile importante |
| Interval obișnuit dacă e normal | mai scurt | mai lung, conform programului |
| Utilitate specială | arată tipul și gradul modificărilor | identifică persoanele cu risc foarte mic, care pot fi testate mai rar |
Citologia în mediu lichid
Tradițional, celulele recoltate se întindeau direct pe o lamă de sticlă (citologie convențională). Tot mai multe laboratoare folosesc citologia în mediu lichid: periuța de recoltare se clătește într-un flacon cu lichid de conservare, iar din același flacon se pot face atât examinarea celulelor, cât și testul HPV, fără o nouă recoltare.
Co-testarea și testarea HPV primară
În unele programe, testul HPV este testul principal, iar examinarea celulelor se face doar dacă HPV iese pozitiv (așa-numitul test de triaj). În altele, se fac ambele deodată, ceea ce se numește co-testare. Recomandarea Consiliului Uniunii Europene favorizează testarea HPV primară pentru femeile de vârstă adultă, dar aplicarea diferă între țări și regiuni.
Cui se adresează și cât de des se face
Screeningul de col uterin se adresează femeilor adulte, de la o vârstă de start până la o vârstă de oprire stabilite de fiecare program, cu repetare la intervale fixe dacă rezultatele sunt normale. În România, programul național de screening derulat de Ministerul Sănătății s-a adresat în general femeilor între 25 și 64 de ani, cu repetare la câțiva ani după un rezultat normal; criteriile se pot actualiza, așa că verifică-le cu medicul de familie.
Câteva repere practice:
- screeningul se face și dacă nu ai simptome; tocmai atunci are sens;
- se face și dacă ai un singur partener sau nu mai ai viață sexuală de mult timp, pentru că o infecție veche poate persista;
- se face și dacă ești vaccinată împotriva HPV, pentru că vaccinul nu acoperă toate tipurile cu risc înalt;
- oprirea după vârsta de final a programului se decide cu medicul, în funcție de rezultatele anterioare;
- după o histerectomie (îndepărtarea uterului), nevoia de a continua depinde de motivul operației și de rezultatele vechi.
Pentru o imagine de ansamblu a controalelor recomandate femeilor pe etape de viață, citește Prevenția la femei: controalele recomandate pe etape de viață, iar despre locul acestui test între celelalte programe, Screeningul oncologic: ghid complet pentru adulți.
Atenție: Sângerarea după contact sexual, între menstruații sau după menopauză, precum și durerea pelvină persistentă nu sunt motive de screening, ci de consult ginecologic fără amânare. O sângerare abundentă, însoțită de amețeală, paloare sau leșin, este o urgență: suni la 112.
Cum te pregătești pentru recoltare
Pregătirea corectă contează pentru că sângele, lubrifianții sau resturile de medicamente vaginale pot face proba greu de citit. O probă care nu poate fi citită înseamnă de obicei o nouă recoltare și încă o vizită.
- Programează-te în afara menstruației, ideal la câteva zile după ce s-a terminat.
- Evită contactul sexual cu aproximativ 48 de ore înainte.
- Nu folosi ovule, creme, geluri sau spălături vaginale în zilele dinaintea recoltării, decât dacă medicul ți-a spus altfel.
- Spune dacă ești însărcinată sau dacă alăptezi; recoltarea se poate face, dar medicul trebuie să știe.
- Adu rezultatele anterioare, dacă le ai, mai ales dacă au fost anormale.
- Menționează tratamentele recente pentru infecții vaginale, care pot influența aspectul celulelor.
Sfat: Notează în calendar data recoltării și intervalul recomandat pentru următoarea. Majoritatea cancerelor de col apar la femei care nu au făcut screening sau nu l-au repetat la timp.
Cum decurge recoltarea
Recoltarea durează câteva minute și se face în cabinetul ginecologic sau, în programele organizate, de către personal medical instruit, inclusiv moașe sau asistente. Nu este dureroasă pentru majoritatea femeilor, deși poate fi incomodă.
Medicul folosește un specul (un instrument care depărtează ușor pereții vaginului) pentru a vedea colul, apoi recoltează celule cu o periuță sau o spatulă mică. Proba merge la laborator. Poți simți o ușoară presiune, iar uneori apare o mică pătare în aceeași zi, care trece singură. Dacă ești tensionată, spune-i medicului; respirația lentă și relaxarea mușchilor pelvieni ajută.
În unele țări se studiază și autorecoltarea pentru testul HPV, în care femeia își recoltează singură proba vaginală cu un kit special. Disponibilitatea ei depinde de programele locale.
Cum se citește rezultatul
Rezultatele de citologie se raportează, de regulă, după sistemul Bethesda, o terminologie standardizată internațional, iar testul HPV apare ca pozitiv sau negativ, uneori cu tipul identificat. Tabelul de mai jos explică termenii, nu decizia pentru cazul tău.
| Termen din buletin | Ce înseamnă, în general |
|---|---|
| NILM | negativ pentru leziuni intraepiteliale sau malignitate; celule normale |
| ASC-US | celule scuamoase atipice cu semnificație nedeterminată; modificări minore, neclare |
| LSIL | leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut; adesea legată de o infecție HPV trecătoare |
| ASC-H | celule atipice la care nu se poate exclude o leziune de grad înalt |
| HSIL | leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt; cere evaluare rapidă |
| AGC | celule glandulare atipice; cer investigații specifice |
| HPV negativ | nu s-au găsit tipuri cu risc înalt; risc foarte mic pe termen mediu |
| HPV pozitiv | există infecție cu un tip de risc înalt; nu înseamnă cancer |
Un buletin poate menționa și „proba nesatisfăcătoare”, ceea ce înseamnă că nu s-au putut citi suficiente celule și recoltarea trebuie repetată. Nu este un rezultat anormal.
Ce urmează după un rezultat anormal
Un rezultat anormal duce de obicei la o etapă de clarificare, nu direct la tratament. Majoritatea modificărilor de grad scăzut dispar singure, odată cu eliminarea virusului.
Pașii posibili, pe care îi alege medicul, sunt:
- repetarea testului după un interval, mai ales la modificări minore;
- colposcopia, adică examinarea colului cu un microscop special, după aplicarea unor soluții care evidențiază zonele modificate;
- biopsia, prelevarea unui fragment mic de țesut din zona suspectă, pentru diagnosticul exact;
- tratamentul local al leziunilor confirmate, prin proceduri care îndepărtează zona afectată și păstrează, de regulă, uterul.
Ce înseamnă un rezultat pozitiv, ce întrebări pui și cum gestionezi așteptarea găsești în Rezultatul pozitiv la screening: pașii care urmează. Iar pentru a înțelege de ce un test poate ieși anormal fără să existe o leziune, citește Screeningul și limitele lui: fals pozitiv și fals negativ.
Situații speciale
Câteva situații frecvente schimbă felul în care se face sau se interpretează screeningul, așa că merită menționate medicului.
- Sarcina: recoltarea este posibilă, iar o eventuală colposcopie se poate face cu precauții; tratamentele se amână de regulă după naștere, dacă nu e o situație deosebită.
- Menopauza: scăderea hormonilor poate modifica aspectul celulelor; uneori medicul recomandă o pregătire locală înainte de recoltare.
- Vaccinarea HPV: reduce mult riscul, dar nu îl elimină; screeningul continuă după program. Detalii în Vaccinarea HPV: ce este și cui i se adresează.
- Imunitatea scăzută: persoanele cu boli sau tratamente care slăbesc imunitatea pot avea nevoie de controale mai dese.
- Rezultate anormale în trecut: după tratarea unei leziuni, urmează un program de supraveghere stabilit de ginecolog.
- Alte screeninguri în aceeași perioadă de viață: vizita pentru col uterin este un bun prilej să discuți și despre screeningul mamar, ale cărui vârste se suprapun parțial.
Ideile principale
Screeningul de col uterin funcționează pentru că acest cancer se dezvoltă lent, după o infecție persistentă cu HPV, iar testele repetate prind modificările din timp. Testul HPV arată riscul, testul Babeș-Papanicolau arată efectul asupra celulelor, iar împreună ghidează pașii următori. Un rezultat anormal este un semnal pentru clarificare, nu o sentință.
De reținut:
- programează recoltarea în afara menstruației și evită produsele vaginale înainte;
- vaccinarea HPV nu înlocuiește screeningul;
- un rezultat HPV pozitiv sau ASC-US nu înseamnă cancer;
- colposcopia este pasul obișnuit după anumite rezultate anormale;
- simptomele precum sângerarea neobișnuită cer consult, nu așteptarea screeningului.
Întrebări frecvente
Doare testul Babeș-Papanicolau?
De obicei nu, deși poate fi incomod pentru câteva momente. O ușoară pătare în aceeași zi este posibilă și trece singură.
Dacă sunt vaccinată împotriva HPV, mai fac screening?
Da. Vaccinurile protejează împotriva celor mai frecvente tipuri oncogene, dar nu a tuturor, așa că testarea periodică își păstrează rostul.
Ce înseamnă un test HPV pozitiv?
Înseamnă că există o infecție cu un tip de HPV cu risc înalt, nu că ai cancer. Medicul decide dacă e nevoie de citologie, colposcopie sau doar de repetarea testului.
Pot face recoltarea în timpul menstruației?
Nu este recomandat, pentru că sângele poate face proba greu de citit. Programează-te la câteva zile după încheierea menstruației.
Cât de des trebuie repetat screeningul?
Intervalul depinde de tipul testului, de vârstă și de rezultatele anterioare. Medicul de familie sau ginecologul îți spune intervalul potrivit pentru tine.
