Insolația: semne, răcire rapidă și când suni la 112

Insolația, numită medical lovitură de căldură, apare când corpul nu mai reușește să se răcească, iar temperatura internă urcă periculos, de obicei peste 40°C. Semnele sunt piele fierbinte, confuzie, amețeală, uneori leșin sau convulsii. Este o urgență: suni la 112, muți persoana la umbră și începi imediat răcirea cu apă, ventilație și comprese reci. Epuizarea termică, forma mai ușoară, se tratează cu odihnă, umbră și lichide.

Diferența dintre cele două contează, pentru că una se poate transforma în cealaltă dacă ignori semnele. Mai jos vezi cum le deosebești, ce faci pas cu pas, cine are risc mai mare și cum previi problema la muncă, în vacanță sau în casă. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea medicală. Pentru imaginea de ansamblu a urgențelor frecvente, vezi ghidul de prim ajutor de bază.

Care este diferența dintre epuizarea termică și insolație?

Epuizarea termică este o reacție la căldură cu transpirație abundentă și slăbiciune, iar insolația este stadiul în care mecanismele de răcire cedează și apar semne neurologice. În epuizare, persoana este încă trează, orientată și transpiră; în insolație, transpirația poate lipsi, iar starea mintală se schimbă.

Un soare puternic nu este singura cauză. Insolația poate apărea și în interior: într-o încăpere neaerisită, într-o mașină parcată la soare sau în timpul unui efort greu într-o hală încinsă. Umiditatea ridicată face transpirația mai puțin eficientă.

Ce faci pentru epuizarea termică?

Pentru epuizare termică, scopul este să scazi temperatura și să refaci lichidele. De obicei starea se îmbunătățește în 30 de minute.

1. Mută persoana într-un loc răcoros, la umbră sau într-o încăpere aerisită.
2. Așază-o culcată, cu picioarele ridicate puțin.
3. Dezbracă hainele în plus și răcește pielea cu un prosop ud sau cu un duș călduț.
4. Dă lichide în înghițituri mici, apă sau o băutură cu electroliți, dacă este trează și nu vomită.
5. Evită băuturile cu alcool, cu mult zahăr sau cu cofeină în exces.
6. Observă-o: dacă starea nu se ameliorează în aproximativ jumătate de oră sau se agravează, trebuie tratată ca insolație.

Crampele musculare produse de căldură răspund de obicei la odihnă, umbră și lichide.

Ce faci pentru insolație, pas cu pas?

În insolație, răcirea imediată contează mai mult decât orice, deoarece fiecare minut cu temperatură foarte mare poate afecta creierul și organele. Suni la 112 și începi răcirea chiar înainte de sosirea ambulanței.

1. Sună la 112, spune că suspectezi insolație și pune telefonul pe difuzor.
2. Mută persoana la umbră sau într-un loc cu aer condiționat.
3. Dezbracă-o de hainele groase sau strânse.
4. Răcește agresiv: stropește pielea cu apă rece, aplică prosoape ude pe corp și ventilează cu un evantai, un ventilator sau o foaie de carton. Dacă ai gheață, pune pungi acoperite cu un prosop în zonele cu circulație mare: gât, axile, zona inghinală.
5. Nu dai de băut dacă este confuză sau nu poate înghiți.
6. Verifică respirația. Dacă își pierde cunoștința și respiră, o așezi în poziție laterală; dacă nu respiră normal, începi resuscitarea.
7. Continuă răcirea până sosește echipajul, care îți spune când poți opri.

Atenție: Nu folosi alcool pe piele și nu administra paracetamol sau antiinflamatoare ca să „scazi temperatura”. Aceste medicamente nu ajută în hipertermia din insolație.

Pentru modul în care vorbești cu dispecerul și ce informații dai, vezi Apelul la 112: ce spui operatorului în urgențele medicale.

Cine este mai expus?

Copiii mici, vârstnicii, persoanele cu boli cronice și cei care muncesc sau fac sport afară au risc mai mare. Corpul copiilor se supraîncălzește mai repede, iar vârstnicii simt mai târziu setea și transpiră mai puțin.

Grupuri cu atenție sporită:

• sugari și copii mici, mai ales dacă sunt lăsați în mașină sau îmbrăcați gros; un vehicul oprit la soare se încălzește în câteva minute, deci nu lăsa niciodată copil sau animal în mașină;
• vârstnici, în special cei care iau diuretice sau medicamente pentru tensiune; detalii în Prevenția după 60 de ani: controale, vaccinuri și mobilitate;
• persoane cu boli de inimă, diabet sau obezitate;
• muncitori în construcții, agricultură, depozite și sportivi amatori;
• cei care consumă alcool, care favorizează deshidratarea.

Pentru cei care lucrează la căldură, riscul este considerat și risc ocupațional; vezi și Munca în ture: riscurile pentru sănătate și controalele utile.

Cum previi insolația?

Prevenția înseamnă hidratare, haine potrivite, pauze la umbră și evitarea efortului în orele cele mai fierbinți. Sunt măsuri simple, dar adesea uitate.

• bei apă pe parcursul zilei, înainte să-ți fie sete, mai ales când transpiri;
• porți haine ușoare, deschise la culoare, pălărie și ochelari de soare;
• eviți efortul intens în orele de la prânz până spre seară, când soarele este cel mai puternic;
• iei pauze regulate la umbră și te răcorești cu apă;
• verifici periodic pe vârstnicii și pe copiii din jur în zilele caniculare;
• la locul de muncă, ceri pauze, apă la îndemână și program adaptat.

În zilele cu aer foarte cald și poluat, mai ales în orașe, efectele se adună; vezi Poluarea aerului: riscurile pentru sănătate și protecția. Un adult sedentar este mai puțin adaptat la efort în căldură, iar sedentarismul scade toleranța la temperaturi mari.