Mușcăturile și înțepăturile: primul ajutor pas cu pas

Mușcăturile și înțepăturile cer gesturi diferite în funcție de cine a produs leziunea. La o mușcătură de animal speli rana cu apă și săpun, o acoperi cu un pansament curat și mergi la medic, la mușcătura de șarpe imobilizezi membrul și suni la 112, iar la căpușă o scoți cu o pensetă fină, aproape de piele. La înțepăturile de albine sau viespi scoți acul, aplici rece și urmărești semnele de alergie.

Majoritatea acestor accidente sunt minore, dar câteva pot avea urmări serioase: infecții, tetanos, rabie, boala Lyme sau reacții alergice severe. În articol găsești pașii pentru fiecare situație, greșelile de evitat și semnele care cer ajutor imediat. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea unui medic.

Ce faci la o mușcătură de câine sau pisică?

Primul gest este spălarea abundentă a rănii cu apă și săpun timp de cel puțin cinci minute, pentru că aceasta reduce cel mai mult riscul de infecție. Apoi acoperi rana, oprești sângerarea dacă există și te prezinți la medic în aceeași zi.

1. Spală rana sub apă curentă cu săpun, 5–10 minute.
2. Oprește sângerarea cu o compresă curată, apăsând ușor. Pentru sângerări mai mari, vezi Sângerările: cum oprești o hemoragie până vine ambulanța.
3. Dezinfectează cu un antiseptic uzual și acoperă cu un pansament curat.
4. Notează informații despre animal: dacă este cunoscut, dacă are vaccinurile la zi, în ce circumstanțe a mușcat.
5. Mergi la medic, care evaluează nevoia de antibiotic, de vaccin antitetanic și de profilaxie antirabică.

Mușcăturile de pisică, deși mici, se infectează ușor, pentru că dinții lor injectează bacteriile adânc. Rănile la față, la mâini, în apropierea articulațiilor sau la copii cer evaluare promptă.

Statusul antitetanic al adultului contează: dacă nu mai ții minte când a fost ultimul rapel, discuția cu medicul este utilă; vezi Rapelul antitetanic: de ce contează și la adulți. Dacă animalul este necunoscut sau pare bolnav, anunți medicul și, la nevoie, autoritățile locale, pentru urmărirea lui.

Cum scoți o căpușă?

Căpușa se scoate cât mai repede, cu o pensetă cu vârf fin, prinzând-o aproape de piele și trăgând drept, lent și constant, fără răsucire. Cu cât stă mai puțin atașată, cu atât scade riscul de transmitere a unor boli.

1. Dezinfectează zona și penseta.
2. Prinde căpușa cât mai aproape de piele, nu de corpul ei umflat.
3. Trage drept în sus, fără să răsucești sau să strângi prea tare.
4. Dezinfectează din nou și spală-te pe mâini.
5. Notează data și locul mușcăturii și urmărește zona timp de câteva săptămâni.

Atenție: Nu folosi ulei, alcool, benzină, flacără sau cremă pe căpușă „ca să iasă singură”. Aceste metode o pot stresa și o pot face să elimine mai mult conținut în piele.

Mergi la medic dacă o parte din căpușă a rămas în piele, dacă apare o înroșire care se extinde (de pildă o pată circulară în jurul locului), febră, dureri de cap, dureri musculare sau articulare în zilele sau săptămânile următoare. Căpușele sunt frecvente în iarbă înaltă și în păduri; după drumeții verifici hainele, pielea și părul.

Ce faci la mușcătura de șarpe?

La mușcătura de viperă sau de alt șarpe veninos, rămâi calm, imobilizezi membrul afectat și suni imediat la 112. Panica și mișcarea accelerează circulația și răspândirea veninului. Specialiștii recomandă transportul rapid la spital, unde se poate administra tratamentul potrivit.

• Îndepărtează-te de locul în care este șarpele, fără să-l urmărești sau să-l prinzi.
• Așază persoana și ține-o cât mai nemișcată; membrul mușcat se menține la nivelul inimii sau puțin mai jos.
• Scoate inelele, brățările, ceasul și încălțămintea strâmtă, pentru că zona se umflă.
• Imobilizează membrul ca pe o fractură, cu o atelă sau cu un bandaj lejer; vezi principiile din Fracturile și entorsele: imobilizarea până la consult.
• Notează ora mușcăturii și evoluția simptomelor (umflare, durere, amețeală, greață).
• Nu aplica garou, nu inciza rana, nu suge veninul, nu pune gheață și nu da alcool sau cafea.

În România, vipera este singurul șarpe veninos autohton frecvent întâlnit. Majoritatea șerpilor nu sunt periculoși, dar nu te bazezi pe identificarea ta: mușcătura trebuie evaluată medical, chiar dacă simptomele par ușoare la început.

Ce faci la înțepătura de albină, viespe sau bondar?

La înțepătura de albină scoți acul cât mai repede, prin răzuire laterală, și aplici rece pe zonă, apoi urmărești semnele unei reacții alergice. Albina lasă acul în piele, viespea și bondarul de obicei nu.

1. Scoate acul cu marginea unei cărți de credit sau cu unghia, răzuind lateral. Viteza contează mai mult decât metoda.
2. Spală zona cu apă și săpun.
3. Aplică o compresă rece sau o pungă de gheață înfășurată într-o cârpă, 10–15 minute.
4. Ridică ușor zona dacă e posibil și evită să te scarpini.
5. Urmărește persoana cel puțin 30 de minute.

Umflarea locală, roșeața și mâncărimea sunt normale. Se consideră urgență dacă apar: umflarea feței sau a limbii, dificultate la respirație, amețeală, urticarie în tot corpul, greață, leșin. Atunci procedezi ca în Reacția alergică severă: semne, adrenalină și apelul la 112: adrenalină autoinjectabilă dacă există și apel la 112. Înțepăturile în gură sau în gât sunt periculoase prin umflare, chiar la persoane fără alergie, și cer ajutor imediat.

Ce faci la alte înțepături și mușcături?

Păianjenii, țânțarii și purecii produc de obicei reacții locale, tratabile cu spălare, rece și, dacă e nevoie, cremă recomandată de farmacist. Mușcăturile de om sau de rozătoare se tratează ca mușcăturile de animal, pentru că se infectează ușor.

Dacă lucrezi sau te plimbi în zone cu insecte, repelentele și hainele care acoperă pielea reduc riscul. Printre articolele de care ai nevoie într-o excursie se numără pensetă, pansamente, antiseptic și un plan de apel; vezi Trusa de prim ajutor: ce conține și cum o păstrezi corect și Primul ajutor de bază: ghid complet pentru situații frecvente.

Pentru drumeții în zone endemice, unii oameni discută cu medicul despre vaccinurile recomandate în funcție de destinație; detalii în Vaccinurile pentru călătorii: cum te informezi din timp.