Sângerările: cum oprești o hemoragie până vine ambulanța

Pentru a opri o sângerare externă, gestul principal este presiunea directă, fermă și continuă pe rană, cu o compresă sterilă sau cu orice material curat, fără să o ridici ca să verifici. În sângerările abundente suni imediat la 112, culci persoana și continui să apeși până preia echipajul. Garoul este o soluție pentru situațiile rare în care o sângerare masivă la un braț sau la un picior nu se oprește prin presiune.

O pierdere rapidă de sânge poate deveni periculoasă în câteva minute, dar și o tăietură mică poate speria. Articolul de mai jos te ajută să deosebești o sângerare banală de una gravă, să aplici corect presiunea și pansamentul compresiv, să recunoști semnele de șoc și să eviți greșelile frecvente. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate sau un curs practic.

Cât de gravă este sângerarea

Gravitatea unei sângerări depinde de vasul de sânge afectat, de cantitatea pierdută și de viteza cu care curge sângele. Hemoragia este termenul medical pentru pierderea de sânge din vase, iar cea externă se vede, pe când cea internă se ghicește doar după semne.

În practică, nu ai nevoie să știi exact ce vas e afectat. Contează semnele de sângerare care pune viața în pericol:

• sângele țâșnește sau curge continuu, fără să încetinească;
• se formează o baltă de sânge sub persoană;
• hainele sau pansamentele se îmbibă rapid;
• persoana devine palidă, confuză sau slăbită;
• există o amputație sau o rană adâncă la gât, axilă ori zona inghinală.

În oricare dintre aceste situații, suni la 112 și acționezi imediat. Dacă ești singur, pune telefonul pe difuzor ca să ai mâinile libere pentru presiune; ce informații îi dai operatorului afli din ghidul despre apelul la 112.

Protecția ta înainte să atingi rana

Contactul cu sângele altei persoane comportă un risc mic de transmitere a unor infecții, așa că, dacă ai mănuși, le pui. Dacă nu ai, poți folosi o pungă de plastic curată pe mână sau poți cere persoanei, dacă e conștientă, să apese ea însăși pe rană cu un material curat.

Totuși, într-o sângerare masivă, lipsa mănușilor nu este un motiv să stai deoparte. Spală-te pe mâini cu apă și săpun cât mai repede după intervenție și, dacă ai avut contact cu sângele pe o rană proprie sau pe mucoase, discută cu medicul de familie sau cu un serviciu medical.

Presiunea directă, pas cu pas

Presiunea directă comprimă vasele de sânge rupte și permite formarea cheagului, mecanismul natural prin care corpul oprește sângerarea. Este eficientă în marea majoritate a sângerărilor externe.

1. Sună sau cere cuiva să sune la 112 dacă sângerarea este abundentă.
2. Culcă persoana pe jos sau ajut-o să stea așezată, ca să nu cadă dacă leșină.
3. Expune rana, tăind sau dând la o parte hainele.
4. Pune o compresă sterilă sau un material curat, de exemplu un tricou, un prosop, un șervet, direct pe rană.
5. Apasă ferm cu palma, cu ambele mâini dacă e nevoie, folosind greutatea corpului.
6. Ține presiunea continuu, cel puțin 10 minute, fără să ridici materialul ca să verifici.
7. Dacă sângele trece prin material, nu îl scoți; adaugi alt strat peste și apeși mai tare.
8. Fixează un pansament compresiv cu o fașă, strâns ferm, dar nu atât de tare încât degetele de dincolo de rană să devină reci, albe sau amorțite.

Sfat: Într-o rană adâncă, dacă presiunea la suprafață nu ajunge, materialul curat poate fi împins în interiorul rănii, umplând-o, apoi apeși ferm peste. Tehnica, numită tamponare, se învață cel mai bine la un curs practic.

Ridicarea membrului

Ridicarea brațului sau a piciorului rănit era recomandată mult timp, dar nu înlocuiește presiunea directă și nu trebuie să o întrerupă. Dacă poți ține membrul ridicat confortabil în timp ce apeși, e în regulă; dacă nu, prioritatea rămâne presiunea.

Garoul: când și cum

Garoul este o bandă strânsă în jurul unui membru, deasupra rănii, care oprește complet circulația spre zona de dedesubt. Este o măsură pentru sângerări masive la brațe sau picioare care nu se opresc prin presiune directă sau când presiunea nu se poate aplica, de exemplu la o amputație ori când trebuie să te ocupi și de alți răniți.

Cum se aplică un garou

1. Îl pui la câțiva centimetri deasupra rănii, între rană și inimă, nu peste o articulație.
2. Îl strângi până când sângerarea se oprește; garourile special concepute au o tijă de răsucire.
3. Notezi ora aplicării, pe garou, pe piele sau pe telefon, și o comunici echipajului.
4. Nu îl slăbești și nu îl scoți; îndepărtarea se face doar de personal medical.
5. Garoul doare; este normal și nu e un motiv să îl slăbești.

Garourile improvizate sunt adesea ineficiente sau rănesc pielea. De aceea, în cele mai multe situații casnice, presiunea directă bine făcută rămâne alegerea de bază.

Atenție: Garoul nu se folosește pe gât, pe trunchi sau pe cap. La rănile din aceste zone singura metodă la îndemâna unui martor este presiunea directă, menținută până la sosirea echipajului.

Obiect înfipt în rană

Dacă în rană a rămas înfipt un obiect, de exemplu un ciob, o bucată de metal sau un cuțit, nu îl scoți. Obiectul poate astupa parțial vasele rupte, iar scoaterea lui poate provoca o sângerare masivă.

• apeși pe marginile rănii, în jurul obiectului, nu pe el;
• așezi comprese sau materiale rulate de o parte și de alta a obiectului, ca să îl stabilizezi;
• fixezi totul cu o fașă, fără să apeși pe obiect;
• suni la 112 și ții persoana nemișcată.

Obiectele mici, superficiale, cum ar fi o așchie, se pot scoate, dar orice obiect adânc sau într-o zonă sensibilă, cum ar fi ochiul, se lasă pentru medic.

Semnele de șoc și ce faci

Șocul hemoragic este starea în care pierderea de sânge este atât de mare încât organele nu mai primesc suficient oxigen. Este o urgență gravă, iar semnele pot apărea treptat.

Semnele care te alarmează

• piele palidă, rece și umedă, mai ales la mâini și picioare;
• puls rapid și slab, respirație rapidă;
• sete, greață, amețeală;
• neliniște, confuzie, apoi somnolență;
• buze vineții, slăbiciune marcată, pierderea cunoștinței.

Ce faci

1. Continui să oprești sângerarea; este singurul tratament pe care îl poți face.
2. Culci persoana pe spate, pe o suprafață izolată de frig.
3. O acoperi cu o haină, o pătură sau o folie izotermă.
4. Nu îi dai de băut și de mâncat.
5. Îi vorbești calm, o liniștești și urmărești dacă respiră.
6. Dacă își pierde cunoștința și nu respiră normal, începi resuscitarea, pașii fiind descriși în Resuscitarea cardio-pulmonară: pașii de bază la adulți.

Sângerarea din nas

Sângerarea din nas, numită medical epistaxis, este frecventă și de obicei se oprește ușor. Gestul corect este opusul celui transmis adesea din familie: capul ușor aplecat în față, nu pe spate.

1. Persoana stă așezată, cu capul aplecat ușor înainte.
2. Strânge partea moale a nasului, sub osul nazal, între degetul mare și arătător.
3. Ține presiunea continuu 10–15 minute, respirând pe gură.
4. Scuipă sângele care ajunge în gât, nu îl înghite.
5. După oprire, evită suflatul nasului și efortul pentru câteva ore.

Mergi la un consult sau suni la 112 dacă sângerarea nu se oprește după 20–30 de minute de presiune corectă, dacă a apărut după o lovitură la cap, dacă sângele curge abundent sau dacă persoana ia medicamente care subțiază sângele. Sângerările nazale repetate fără cauză evidentă merită discutate cu medicul.

Rănile mici: curățare și antitetanic

Tăieturile și zgârieturile mici se pot îngriji acasă, dacă sângerarea se oprește prin presiune și rana nu este adâncă.

• spală-te pe mâini;
• clătește rana cu apă curată de la robinet sau cu ser fiziologic, îndepărtând murdăria vizibilă;
• oprește sângerarea prin presiune ușoară;
• acoperă cu un pansament curat și schimbă-l zilnic sau când se udă.

Când e nevoie de un consult

• rana este adâncă, marginile se îndepărtează sau se vede țesut gras ori mușchi;
• este pe față, pe mâini, pe articulații sau în zona genitală;
• este o mușcătură de animal sau de om;
• este murdară cu pământ, rugină sau bălegar și nu se poate curăța complet;
• apar roșeață care se extinde, căldură, puroi sau febră în zilele următoare.

Rănile murdare sau adânci au risc de tetanos, o infecție gravă care se poate preveni prin vaccinare. Dacă nu știi când ai făcut ultimul rapel, medicul decide dacă e nevoie de vaccinare; detalii în articolul despre rapelul antitetanic la adulți.

Sângerările interne: semne de alarmă

Unele sângerări nu se văd, pentru că sângele se adună în abdomen, în torace sau în țesuturi. Le poți bănui după context și după semnele de șoc descrise mai sus.

În toate aceste cazuri suni la 112, culci persoana, o acoperi și nu îi dai nimic pe gură. Imobilizarea unei fracturi care sângerează în interior se face cu grijă, cum explicăm în Fracturile și entorsele: imobilizarea până la consult. Pentru celelalte situații frecvente, vezi ghidul complet de prim ajutor de bază.

Ce iei cu tine din acest ghid

Oprirea unei sângerări se bazează pe un gest simplu, dar făcut corect: presiune fermă, continuă, pe rană, fără ridicarea pansamentului. Restul, de la garou la semnele de șoc, vine în completare și contează mai ales în situațiile rare, dar grave.

De reținut:

• presiune directă cu un material curat, cel puțin 10 minute, fără să verifici;
• sângele trece prin pansament, adaugi alt strat, nu îl scoți pe primul;
• garoul doar la sângerare masivă pe membre, cu ora notată și fără să îl slăbești;
• obiectele înfipte rămân pe loc, stabilizate;
• la nas, capul în față și presiune pe partea moale;
• paloarea, pielea rece și confuzia după o sângerare înseamnă șoc și 112.