Primul ajutor la o fractură sau la o entorsă se rezumă la o regulă: imobilizezi zona lovită în poziția în care ai găsit-o, fără să încerci să o îndrepți, apoi organizezi transportul la un consult sau suni la 112, în funcție de gravitate. Imobilizarea reduce durerea, sângerarea și riscul ca un fragment de os să lezeze vasele sau nervii din jur.
Căderile pe gheață, accidentele sportive, pașii greșiți pe scări sau traumatismele rutiere produc zilnic astfel de leziuni. Mai jos afli cum deosebești o fractură de o entorsă, cum improvizezi o atelă, ce faci la o fractură deschisă și când nu ai voie să miști victima. Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultul de specialitate; diagnosticul se pune prin examinare și, de obicei, radiografie.
Fractură, luxație, entorsă: diferențele
Cele trei leziuni pot arăta asemănător la început, iar fără radiografie nici medicii nu pot fi mereu siguri. Pentru primul ajutor, diferența contează mai puțin decât gravitatea, dar e util să cunoști termenii.
| Leziune | Ce înseamnă | Semne tipice |
|---|---|---|
| Fractură | ruperea sau fisurarea unui os | durere intensă, deformare, umflare, imposibilitatea de a folosi membrul |
| Luxație | ieșirea unui os din articulație | articulație deformată, mișcare imposibilă, durere puternică |
| Entorsă | întinderea sau ruperea ligamentelor unei articulații | durere, umflare, vânătaie, mișcare dureroasă, dar posibilă |
| Contuzie | lovitură a țesuturilor moi, fără leziune osoasă | durere locală, vânătaie, funcție păstrată |
Regula practică este simplă: dacă nu ești sigur, tratezi leziunea ca pe o fractură. Imobilizarea unei entorse nu face rău, pe când mișcarea unei fracturi poate agrava leziunea.
Semnele care te fac să te gândești la o fractură
O fractură se bănuiește după mecanismul accidentului și după câteva semne pe care le poți observa fără nicio aparatură.
- durere intensă în zona lovită, care crește la mișcare sau la apăsare;
- deformare: membrul are o formă sau o poziție neobișnuită, este scurtat sau rotit;
- umflare rapidă și vânătaie;
- imposibilitatea de a folosi membrul, de a călca sau de a ridica brațul;
- un zgomot de pocnitură în momentul accidentului sau o senzație de frecare la mișcare;
- os vizibil prin piele, în cazul fracturii deschise.
La vârstnici, mai ales la cei cu osteoporoză, o fractură poate apărea după o cădere banală, de la propria înălțime, iar durerea poate fi mai puțin evidentă. O persoană în vârstă care nu se mai poate ridica sau nu mai poate călca după o cădere trebuie evaluată medical. Prevenția căderilor și a fracturilor la această vârstă este discutată în articolul despre prevenția după 60 de ani.
Regula de bază: imobilizezi în poziția găsită
Imobilizarea înseamnă să împiedici mișcarea fragmentelor osoase și a articulațiilor vecine. O faci cât mai devreme, înainte de orice transport.
- Asigură-te că locul este sigur, apoi suni la 112 dacă situația o cere.
- Spune-i persoanei să nu miște membrul rănit.
- Susține membrul cu mâinile, deasupra și dedesubtul zonei dureroase.
- Nu încerca să îndrepți membrul deformat și nu împinge înapoi un os care iese prin piele.
- Imobilizează inclusiv articulația de deasupra și pe cea de dedesubt zonei lovite; la o fractură de antebraț, de exemplu, cotul și încheietura.
- Căptușește cu materiale moi spațiile dintre atelă și membru.
- Verifică circulația după imobilizare: degetele trebuie să rămână calde, rozalii și sensibile.
- Scoate inelele și ceasul de pe mâna rănită cât mai devreme, înainte de umflare.
Dacă echipajul medical urmează să ajungă în scurt timp și persoana stă liniștită, uneori este suficient să susții membrul cu perne sau haine rulate, fără o atelă propriu-zisă. Atela improvizată este utilă mai ales când transportul se face de către tine, după ce un medic sau dispecerul a considerat situația potrivită pentru asta.
Sfat: Când verifici circulația după imobilizare, apasă ușor pe unghia unui deget al membrului rănit. Culoarea ar trebui să revină în una-două secunde. Dacă degetele devin albe, vineții, reci sau amorțite, slăbește legăturile.
Cum improvizezi o atelă
Atela este orice obiect rigid care, fixat de-a lungul membrului, îl ține nemișcat. În lipsa unei atele medicale, poți folosi obiecte de prin casă sau din mașină.
| Zona | Material improvizat | Cum fixezi |
|---|---|---|
| Antebraț, încheietură | revistă groasă rulată, carton, scândură subțire | fașă sau eșarfă, apoi brațul susținut într-o eșarfă la gât |
| Braț, umăr, claviculă | eșarfă triunghiulară sau o bluză | brațul îndoit la piept, susținut de eșarfă și lipit de corp |
| Deget de la mână | degetul vecin | prins cu bandă adezivă de degetul sănătos, cu tifon între ele |
| Gambă, gleznă | pernă, pătură rulată, două bucăți de carton | perna înfășurată în jurul gambei, legată fără a strânge |
| Coapsă | piciorul sănătos, o scândură lungă | legi picioarele între ele, cu material moale între genunchi și glezne |
Câteva reguli generale:
- atela trebuie să fie mai lungă decât osul afectat, ca să cuprindă ambele articulații;
- legăturile nu se fac direct peste locul fracturii;
- nodurile se fac pe partea sănătoasă sau pe atelă, nu pe piele;
- legăturile se strâng ferm, dar nu atât de tare încât să oprească circulația.
Fractura deschisă
O fractură este deschisă când există o rană în dreptul ei, uneori cu fragmentul de os vizibil. Riscul principal este infecția, iar uneori sângerarea.
- Nu împinge osul înapoi și nu curăța rana în profunzime.
- Acoperă rana cu o compresă sterilă sau cu un material cât mai curat.
- Dacă sângerează, apasă în jurul fragmentului osos, nu direct pe el, și fixează compresele cu o fașă lejeră.
- Imobilizează membrul ca la orice fractură.
- Suni la 112; o fractură deschisă se tratează întotdeauna la spital.
Pentru sângerările importante, tehnica presiunii directe și semnele de șoc sunt descrise în ghidul despre oprirea sângerărilor. Rănile murdare din jurul unei fracturi au și risc de tetanos, iar medicul verifică statusul vaccinal.
Când suni la 112
Multe fracturi mici, cum ar fi cele ale degetelor sau ale încheieturii, pot fi duse la un consult cu mașina personală, după imobilizare. Altele cer ambulanța.
Sună la 112 dacă
- suspectezi o fractură de coapsă sau de bazin, care pot sângera mult în interior;
- există o fractură deschisă;
- accidentul a implicat o cădere de la înălțime, un accident rutier sau o lovitură puternică la cap, gât sau spate;
- persoana are amorțeli, furnicături sau slăbiciune la brațe sau picioare;
- degetele membrului rănit sunt reci, albe sau vineții și nu se recolorează;
- apar semne de șoc: paloare, piele rece și umedă, confuzie;
- sunt mai multe zone rănite sau persoana nu poate fi deplasată fără durere mare.
Ce spui la telefon și cum descrii locul accidentului, inclusiv pe drumuri sau pe pârtie, afli din articolul despre apelul la 112.
Atenție: Nu da de mâncare și de băut unei persoane cu o fractură importantă. Poate avea nevoie de o intervenție sub anestezie, iar stomacul gol reduce riscurile.
Suspiciunea de leziune a coloanei
O leziune a coloanei vertebrale poate afecta măduva spinării, iar o mișcare greșită poate agrava situația. O suspectezi după căderi de la înălțime, accidente rutiere, plonjări în apă puțin adâncă sau lovituri puternice la cap.
- nu mișca persoana, decât dacă locul este periculos (foc, trafic, risc de prăbușire);
- stabilizează capul cu mâinile, de o parte și de alta, în poziția în care l-ai găsit, fără să tragi de el;
- spune-i persoanei să nu își miște capul și să nu încerce să se ridice;
- nu îi scoate casca unui motociclist decât dacă nu respiră și trebuie să îi eliberezi căile aeriene;
- sună la 112 și urmărește respirația.
Dacă persoana nu respiră normal, resuscitarea are prioritate față de orice protecție a coloanei. Dacă respiră, dar vomită, o întorci pe o parte cu grijă, cu capul, gâtul și trunchiul aliniate, ideal cu ajutorul altor persoane; tehnica este explicată în Poziția laterală de siguranță: când și cum o folosești.
Entorsa: repaus, rece, compresie, ridicare
Entorsa cea mai frecventă este cea de gleznă, produsă de o răsucire a piciorului. În primele ore și zile, câteva măsuri simple reduc durerea și umflarea.
- Repaus: oprești activitatea și nu forțezi articulația.
- Rece: compresă rece sau gheață înfășurată într-un prosop, câte 10–20 de minute, de câteva ori pe zi; niciodată gheață direct pe piele.
- Compresie: un bandaj elastic aplicat ferm, dar nu strâns, care nu produce furnicături sau degete reci.
- Ridicare: membrul ținut, când stai, mai sus decât nivelul inimii.
În primele zile evită căldura locală, masajul puternic și efortul pe articulația afectată. Medicamentele pentru durere se iau doar după sfatul medicului sau al farmacistului, în funcție de bolile și tratamentele pe care le ai deja.
Când mergi la medic după o entorsă
- nu poți călca sau nu poți face câțiva pași imediat după accident;
- există deformare, durere intensă la apăsarea pe os sau umflare foarte mare;
- articulația pare instabilă, „fuge” la mers;
- durerea nu se ameliorează în câteva zile;
- ai amorțeli sau degete reci.
Dacă entorsele sau durerile de spate apar des la locul de muncă, merită discutat și despre efortul fizic de acolo; tehnicile corecte de ridicare sunt explicate în articolul despre ridicarea greutăților la muncă.
Transportul la consult și greșelile de evitat
După imobilizare, persoanele cu leziuni minore pot fi duse la un consult, dar numai dacă nu există semnele de alarmă de mai sus și persoana se poate deplasa fără durere mare. Brațul imobilizat stă în eșarfă, iar o gleznă imobilizată nu se sprijină pe sol.
Greșelile frecvente sunt:
- îndreptarea membrului deformat sau „punerea la loc” a unei luxații de către nespecialiști;
- masajul sau frecarea zonei cu alcool ori unguente încălzitoare în primele ore;
- mersul pe un picior posibil fracturat, „ca să vedem dacă merge”;
- legăturile prea strânse, care opresc circulația;
- ridicarea în picioare a unei persoane după o cădere de la înălțime;
- amânarea consultului pentru că „nu pare rupt”.
Toate celelalte gesturi de bază, de la siguranța locului la resuscitare, sunt adunate în ghidul complet de prim ajutor de bază.
Ce merită reținut
La orice suspiciune de fractură, luxație sau entorsă, primul ajutor înseamnă să oprești mișcarea, să susții zona și să verifici circulația, apoi să organizezi consultul potrivit. Nu încerci niciodată să îndrepți sau să pui la loc un os sau o articulație.
De reținut:
- dacă nu ești sigur, tratezi leziunea ca pe o fractură;
- imobilizezi în poziția găsită, cu articulațiile de deasupra și de dedesubt;
- verifici degetele: calde, rozalii, sensibile;
- fractura deschisă se acoperă curat și cere 112;
- coapsa, bazinul, coloana și loviturile la cap cer 112 și nemișcare;
- entorsa: repaus, rece înfășurat, compresie moderată, ridicare.
Întrebări frecvente
Cum îmi dau seama dacă e fractură sau entorsă?
Fără radiografie nu poți fi sigur. Deformarea, durerea intensă la apăsarea pe os și imposibilitatea de a folosi membrul sugerează o fractură, așa că tratezi leziunea ca atare până la consult.
Pot pune la loc un umăr sau un deget scos din articulație?
Nu. Repoziționarea se face doar de medic, după examinare, pentru că poate exista și o fractură, iar manevra poate leza vasele sau nervii.
Cât timp țin gheață pe o entorsă?
Câte 10–20 de minute, de câteva ori pe zi, în primele zile, cu gheața înfășurată într-un prosop. Nu o pui direct pe piele.
Când nu am voie să mișc o persoană căzută?
După căderi de la înălțime, accidente rutiere sau lovituri la cap, gât ori spate, decât dacă locul este periculos. Îi stabilizezi capul și suni la 112.
Pot duce singur la spital o persoană cu fractură?
Pentru fracturi mici, după imobilizare și fără semne de alarmă, da. Pentru coapsă, bazin, coloană, fracturi deschise sau semne de șoc suni la 112.
